Trimiterea lui Iona

Dute Iona și vestește
Spuse Domnul din vecii,
Căci am sa distrug cetatea
Ninive din temelii.

Sta prorocul, se gândește
Iar apoi sări ca ars,
Voi fugi de fața Lui
Și-și lua bilet la Tars.

Se-mbarcară pe corabie
Pasager ca orișicare,
Neștiind ca acel bilet
Avea escală-n fund de mare.

Trei zile și nopți a stat
În pântecele peștelui,
Sa-nțeleagă pe deplin
Care-i voia Domnului.

Domnul iarăși îl trimite
După această întâmplare,
Sa se ducă sa vestească
La cetatea aceia mare.

Încă patruzeci de zile
Și cetatea blestemată,
Se va preface în ruine
Fiind de Domnul condamnată.

Oamenii cu mic cu mare
S-au întors de la păcat,
Domnul a iertat cetatea
Căci e drept și adevărat.

Astăzi Domnul ca pe Iona
Ne trimite și pe noi,
Sa vestim a Lui iubire
Și de ziua de apoi.

Dar întocmai ca prorocul
Ne-ascundem,ne dăm fugiți,
Și în loc sa audă vestea
Mor oameni nemăntuiți.

Doamne pune-n noi tăria
Sa putem vesti oricând,
Și oricui de mântuire
Cât trăim jos pe pământ.

Da-ne har si-nțelepciune
Sa putem vesti cuvântul,
Sa se-ntoarcă omenirea
Căci se-apropie sfârșitul.

Dinu Ciolte
13-03 2015