Dumnezeu rămâne credincios indiferent de opţiunea omului de a face bine sau rău, de a-L înjura sau glorifica, de a-L primi sau respinge. Biblia spune:
’’Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.’’ Ioan 3:16
Rămân mereu fermecat de dragostea lui Dumnezeu pentru că nu o înţeleg. Niciodată nu o să putem pricepe dragostea lui Dumnezeu. Niciodată nu o vom putea bate în cuie teologice să spunem: “Dragostea lui Dumnezeu este…,” ca o formulă de matematică.
Există astăzi două tendinţe ciudate în bisericile creştine. Există două extreme puternice şi amândouă fac foarte mult rău în biserică.
De cele mai multe ori, în momentul când cineva a pacătuit, preoţii dau canoane cu sutele sau mai rău, enoriaşi sunt puşi să plătească sume de bani pentru fiecare păcat. Trăim întotdeauna cu spaima asta, a păcatului care nu mai are nici o iertare, a unui Dumnezeu drept al Vechiului Testament ce omoară femei, copii si bărbaţi cu cetăţi arse şi nimicite.
În partea cealaltă trăieşte biserica plenară, într-un sentiment al unei dragoste ieftine a lui Dumnezeu. O dragoste în care nu contează cum trăieşti, nu contează cum vorbeşti, nu contează cum umbli şi ce faci. De partea asta stă bunul şi simpaticul Dumnezeu, care n-are altă treabă în universul acesta decât să ne aştepte înfrigurat ca noi să păcătuim ca apoi El să ne ierte.
Vreau să vă spun că dragostea lui Dumnezeu nu s-a pus pe cruce cu leocoplast, ci cu cuie. Vreau să înţelegeţi, că dacă pe noi mântuirea nu ne-a costat nimic decât un “da”, şi puţină apă într-un baptistier, pe Dumnezeu L-a costat totul. Şi când zic totul, mă refer la Hristos şi e suficient atât.
N-ai cum să înţelegi dragostea lui Hristos. N-am cum să pricep nici eu. Sunt tributar al acestei dragoste a lui Dumnezeu. Mă uit în ochii celor dragi, celor ce mă iubesc şi îi iubesc şi văd dragostea Lui. Mă uit în ochii oamenilor şi văd dragostea Lui. Nu am cum să vă explic dragostea Lui. Numai cine a trăit-o poate să stie asta. Nu pot înţelege dragostea lui Dumnezeu pentru că nu pot înţelege aceste cuvinte:
Căutaţi-l pe cel ce M-a scuipat şi spuneţi-i că are un loc în Împărăţia Mea.
Căutaţi-l pe cel ce a făcut cununa de spini şi spuneţi-i că are o cunună în Împărăţia Mea fără nici un spin.
Căutaţi-l pe cel ce a luat trestia şi M-a lovit şi spuneţi-i că are un toiag de domnie în Împărăţia Mea.
Căutaţi-l pe cel ce M-a străpuns cu suliţa şi spuneţi-i că există o altă cale de a ajunge la inima Mea.
Căutaţi-l pe cel ce a bătut cuiele în mâinile şi picioarele Mele şi spuneţi-i că are mângâierile Mele pe creştetul lui.
Căutaţi-l pe cel ce a bătut în batjocură tăbliţa cu Numele Meu că am în ceruri o filă în cartea vieţii pe care scrie ’’IERTARE’’.
Căutaţi-i pe cei ce au strigat ‘’RĂSTIGNEŞTE-L’’ şi spuneţi-le că într-o zi Mă vor auzi spunând: ‘’VENIŢI BINECUVÂNTAŢI TATĂLUI MEU…’’
Căutaţi-l pe cel care Mi-a dat să beau oţet şi spuneţi-i că Eu sunt Apa Vie, iar cel ce va bea din Apa Vieţii va trăi veşnic.
Căutaţi-i pe preoţii cei mai de seamă şi spuneţi-le că cei ce cred în Cel răstignit la Golgota vor fi ’’O SEMINŢIE ALEASĂ ŞI O PREOŢIE ÎMPĂRĂTEASCĂ’’.
Căutaţi-i pe toţi şi spuneţi-le că Acela ce s-a jerfit VINE ÎN CURÂND!