Când te-am găsit, zăceai în praf, răpus,
Dar Eu cu drag la umbra Mea te-am pus;
Ți-am dat să bei din veșnicul izvor
Ce poate da viață tuturor!
Erai pe moarte, gol și-nfometat
Dar Eu din pâinea Mea te-am săturat!
Te-am dus în hanul Meu, la oaza Mea,
La oaza ce dă viață pururea!

Să nu mai pleci spre-al lumii-ncins pustiu...
Se lasă noapte-acuma, e târziu!
De nu M-asculți și pleci tu vei muri!
Vei fi pierdut, pierdut pentru vecii!
Ascultă astăzi glasul Meu ceresc,
Rămâi în Hanul Meu Dumnezeiesc
Ca mâine să mă poți vedea în zori
Cum voi veni cu slavă și splendori!

Azi încă pot să-ți fiu Mântuitor
Dar mâine îți voi fi Judecător!
Cum ai lucrat, așa vei fi plătit,
Cum ai făcut, așa vei fi primit!
De ai lucrat și-ai mers pe Calea Mea
Cununa Slavei o vei căpăta!
De n-ai lucrat și-ai mers pe alte căi,
Vei fi trimis în foc cu toți cei răi!

Azi amintește-ți tot ce ți-am făcut,
Cum te-am salvat când tu erai pierdut!
Ți-am dat un nume sfânt: copilul Meu!
Tu ești al Meu iar Eu sunt Tatăl tău!
Nu renunța la numele de sfânt! ...
Nu-ți risipi viața ta în vânt! ...
Nu te opri, ci-urmează Calea Mea
Căci în curând în ceruri te voi lua!