-Crezi în Dumnezeul păcii, în Isus și-n Duhul Sfânt?
-Da! Cu-ntreaga mea ființă, cred în El și-al Său Cuvânt!
-Și mai crezi că sus pe cruce Domnul te-a răscumpărat?
-Da! Eu cred că din iubire viața pentru min' și-a dat.
-Pentru câtă vreme, însă, te-ai gândit să îL slujești?
-Pân' la capăt! Pân' la moarte! Până-n slăvile cerești!
-La auzul celor spuse noi te botezăm acum
Și în numele Treimii vei porni pe-al Vieții drum!
*
*
*
Iar apoi trecură anii: unu, doi, trei, patru, cinci,
Douăzeci, treizeci, sau poate ai ajuns să fii bunic;
Dar dacă privești în urmă la viața ce-ai avut
Poate că nu-ntotdeauna ce e bine ai făcut. .
Sau poate-ai uitat chemarea și menirea de creștin
Haina sfântă ți-ai pătat-o poate-ntrun ungher strain. .
Ți se răscolesc în minte amintiri mai de demult,
De la inceput: botezul și al tău întreg trecut:
Mărturia la serviciu când de El te-ai lepădat,
Mâna lui Acan ce luat-a ce nu se putea lua,
Inima fără de milă faţă de-un orfan, bolnav,
Răutatea, răzvrătirea față de Cel PreaÎnalt;
Concurența și invidia sau trăirea de tiran,
Mici plăceri sau mari de-o clipă, pe-al destrăbălării val
Lăcomia, vanitatea, vorba iute, fără har,
Bârfa cea distrugătoare ce te poate duce-n iad,
Ura care cu orbire ca în lanțuri te-a legat,
Egoismul și ranchiuna ce mereu te-a frământat,
Inimile frânte care, pentru tine-au fost trofeu,
Refuzând s-admiți că-s fiice sau că-s fii de Dumnezeu;
Ochiul care pe-ntuneric la-ntuneric a privit,
Mâna păcătoasă care multe rele-a făptuit;
Compromisul și minciuna care mult ți-au folosit
Ca fundație pentru-averea pe nedrept ce ți-ai clădit;
Prefăcătoria dulce ce-a făcut ca să primești
Ce se cuvenea altuia, iar tu-n lux să viețuiești.
Fastul și ipocrizia când cu-asprime ai judecat
Pe-un sărac ce-avea cravată pe când tu aveai. . palat!
Slujba care ai făcut-o Domnului cu foc străin
Viața cea duplicitară ce te poate duce-n chin.
Slava care nu ai dat-o Domnului când trebuia
Și cu-atâta nonșalanță tu te-ai îmbrăcat cu ea.
Te îmbraci în condamnare și în moarte, dragul meu. .
Domnul nu-și împarte slava cu nimeni, că-i Dumnezeu!
Dacă astăzi conștiința încă-ți spune: MERGI GREȘIT!
Te întoarce cu cutremur: Domnul Însuși ți-a vorbit!
Dacă astăzi frate, Domnul încă nu te-a lepădat
Ca pe Saul odinioară, încă poți să fii salvat!
Dar te-ntoarce fără preget: astăzi este ziua ta,
Ziua cercetarii tale poate fi chiar ultima!
Azi întoarce-te la Domnul până încă nu-i târziu
Fără El eternitatea îți va fi etern pustiu!
Mâine poate pentru tine stelele nu vor luci,
Poate soarele în zare sus nu va mai răsări,
Poate luna pentru tine nu va mai luci ușor
Florile multicolore nu-și vor da parfumul lor,
Poate pentru tine mâine ceasul sfânt se va opri,
Te întreabă dragă frate: cum voi merge-n veșnicii?
Intră azi în odăiță, pleacă-te în fața Lui
Și cu lacrimi de căință cere-n rugă Domnului
Să te ierte și să lase peste tine Duhul Sfânt
Ce-l aveai în Casa Sfântă când cântai în limbi plângând!
Rennoiește-ți promisiunea ce-ai făcut-o când ai spus
Că îL vei urma pe Domnul pân' ajungi în ceruri sus!
Și urmează-L pân' la capăt, până-n fericita zi
Când Isus pe-a Sa Mireasă sus la cer o va răpi!