Îndurarea Ta e mare!


În necaz și suferință
Îndurarea Ta, e mare
Acolo, unde-i credință
Ea, se simte și mai tare

Ești milos cu-ai Tăi copii
Chiar de-i treci prin încercare
Necazul lor, Tu Îl știi
Și ești plin de îndurare

Le dai forță și putere
Toate, să le depășească
Tu vindeci a lor durere
Prin necazuri, să răzbească

Ești atât de minunat
Și Te înduri, de orișicine,
De vezi un om încercat
Îl duci la liman, cu bine,

Te doare și suferința
Când necazuri îi pândesc
Dar, Te bucuri de credința
Celor, care Te slujesc,

Te bucuri de orice ființă
Ce Te cheamă, Te dorește,
Când Îți cere biruință
Și se roagă, Te slăvește

Cel care Te recunoaște
Ca Domn și Stăpânitor,
Prin Tine, se izbăvește
Ești a toate iertător,

Ierți pe cel ce recunoaște
C-a greșit și îi pare rău
Și pe cel ce se căiește
Tu-l călăuzești, mereu,

Nu vrei nimeni ca să piară
Numai bine le dorești,
În smerenie, toți să ceară
Să Îi ierți, să Îi primești,

Cu Tine în cer să fie
Pe veci, toți, nedespărțiți
Pe Tine, Domn să Te știe
Și să fie mântuiți!

Amin

Câmpia Turzii, 25 martie 2015