Raze încă doar mai zboară
Peste puhavi stâlpi de ruguri
Primăvară, dragă-n Țară
Inima-mi ți-o dau în muguri!

Să mi-o porți în palme smede
Și în ochi căprui și veseli,
Căci ți-aude și îți vede
Frăgezimile miresei.

Care trec frumoasă veste
Din azur până în glie
Cea mai splendidă poveste
Și timidă poezie.

E dezgheț numai și Soare
Și omăt ca solzi de pește
Fie-ți astăzi prima floare
Sufletu-mi care zâmbește.

Simt cum Dragostea mă prinde
Și îmi umple orice vână
Înflorirea îmi aprinde
Dorul meu atât de tânăr.

E câmpia-nțepenita
În tăcere rece, calmă,
Hai, s-o trecem de-a sărita
Ca doi gemeni palmă-n palmă.

Vom fugi spre culmea-naltă
Printre resturi moi de gheață
Doi născuți încă odată,
Doi veniți din nou în Viață.

Și acolo sus, pe creasta
Prinsă-n Cer vom înțelege
Ce frumoasă-i lumea asta
Logosul ce-a scris-o-n Lege.