Când citesc în sfânta carte
Mă cuprinde un fior...
Şi privind jos, înspre mine,
Mă văd murdar şi păcătos.

O, vai! Cum se întâmplă oare
De nu am văzut lumina
Şi-am stat în nepăsare
Fără să-mi găsesc odihna?...

Ani întregi în a mea viaţă
N-am găsit măcar zăvorul
Inimii ce îi încuiată
De satan cu dinadinsul.

Îmi părea ca eu merg bine
Încătuşat cu atâtea lanţuri,
Fiind corect în slujire,
Lui satan chiar şi în valuri.

Zbuciumat în a mea gândire
Am început să citesc Cartea
Şi adâncindu-mă în file,
Mi s-a înfiorat fiinţa...

Şi privind sus, înspre culme,
Golgota - loc de durere...
Unde Tu, Doamne Isuse,
Mi-ai adus a mea salvare;

Ai privit atunci spre mine
Întinzând mâna găurită
M-ai cuprins cu gingăşie
Vorbindu-mi cu multă milă.

Un fior mă cuprinsese...
Nu de teamă, de învins
Şi o voce: Hai, deschide!
Sunt aici de atâta timp...

Ti-am săpat în a mea palmă
Sângele Meu te-a spălat
Ca tu deplin să ai viaţă
Vino astăzi: eşti salvat.

Am rămas cu gândul dus...
La iubirea minunată
Şi zăvorul eu l-am tras
Care a căzut îndată.

Dezlegat de lanțuri grele
Dezlegat de-al meu păcat
Acum cânt de bucurie
Că Isus m-a eliberat.

Vino şi tu la izvorul
Ce nu seacă niciodată
Căci Isus Mântuitorul
Şi pe tine te aşteaptă.

Vino... lasă-I Lui povara
Predă-te în brațul Lui
Căci curând El apărea-va
Pe înaltul cerului.

El vine să-şi ia acasă
Pe toţi cei ce I-au slujit
Căci ziua este înspre seară
Soarele-i la asfinţit.

Şi nu ştii ziua de mâine
De vei mai fi în harul Lui...
Căci e aproape a Sa venire,
E sfârşitul veacului.

Amin.