E greu privirea
Autor: Puiu Chibici
Album: Lauda mea e pentru Împăratul
Categorie: Diverse
E greu privirea din pământ să ți-o ridici
Când știi că ți-ai trădat Mântuitorul,
Să te mai numeri printre ucenici
Când prea ușor te-ai lepădat de-Învățărorul.
E greu să te ridici când ai căzut
Și nu mai ai în lume îndurare,
Să te consideri pentru veci pierdut
C-ai neglijat tot ce-i mai scump sub soare.
E greu povoara aceasta să o duci,
Să nu-ți găsești niciunde alinare,
Să nu mai știi ce drumuri să apuci,
Să crezi că nu mai ai aici iertare.
Se tânguia cuprins de remușcare
Cu lacrimi calde Petru în grădină,
Cu suflet ars de dor și disperare
Printre măslini, plângându-şi marea vină.
,,O, de-aş putea întoarce timpul înapoi,
Poate n-aş mai îngădui acest calvar,
Sau poate c-am muri pe cruce amândoi
Și n-aş mai îndura acest amar."
Suspină Petru în timp ce peste zare
Se așterne roua caldei dimineți
Ce aduce tuturor împrospătare
Și bucurii oricărei vietăți.
Poporu-ntreg e-n tristă așteptare
În dimineața din a treia zi,
E forfotă-n cetate, e tensiune mare,
Soboru-i zguduit din temelii.
S-a dat o bătălie zdrobitoare
Între Satan și Prințul din vecii,
Tot iadul e acum în așteptare
Să vadă care dintre ei va birui.
Nici păsările parcă nu mai cântă
Cu ciripit vioi ca altădat',
Ceva nemaivăzut aici se întâmplă,
E totul parcă straniu și ciudat.
A înviat Isus!?! se aude-adepărtare,
Și vestea într-o clipă a explodat,
S-a luminat deodată toată zarea,
E viu, Isus Hristos a înviat!
Nimic nu mai contează pentru unii,
Ce a zis Isus, iată, e adevărat,
Avea-vor mântuire și străbunii,
Hristos e Domn, Isus e Împărat!
Aleargă toți cuprinși de frenezie,
Mulți strigă: ,,ucenicii L-au furat".
Pilat e îngrozit, cuprins de nebunie,
Domnia lui de acum s-a terminat.
A înviat Isus Izbăvitorul,
Moartea e-nvinsă, iadul e răpus,
A înviat pe veci Biruitorul,
Prințul dreptății, Regele Isus.
Aleargă ucenicii cu grăbire
S-aducă marea veste tuturor,
Maria plânge-ncet de fericire,
A înviat Rabunii, al ei Învățător!
Nu L-a putut ține pământul rece,
Nici piatra ce mormântul a închis,
Căci nici o iotă din ce-a spus nu trece
Și se-mplineşte tot ce a fost scris.
Cum să apar în fața Lui se-ntreabă
Apostolul a nu știu câta oară,
L-ar implora să-l ierte, dar degeaba,
Așa ceva nu poate să Îi ceară.
Dar din senin în fața lui apare
Cu chipul blând de Miel nevinovat
Chiar Domnul în întreaga Lui splendoare:
,,Hai vino, Petre, vino, te-am iertat."
Ce har, ce binecuvântare
Să te primească Domnul înapoi.
Cine n-ar vrea așa o împăcare
Cum a fost mai demult între cei doi?
Prietene ce astăzi ca și mine
Saluți și tu ,,Hristos a înviat!",
Poți să-nțelegi ce-nseamnă pentru tine
Jertfa lui Isus cu adevărat?
În alegerea ta, amice,
De multe ori de El te-ai lepădat,
Dar răstignit, acolo sus pe cruce,
Și pentru tine-n cuie S-a rugat.
Nu mai lasă să treacă încă o dată
Această zi ușor prin viața ta,
Fie ca învierea Lui să facă
Din tine ucenic spre slava Sa.
E ziua sfântă, zi de înviere,
Cu dor și drag noi azi ne amintim
Că-n locul nostru ai răbdat durere,
De aceea vrem Isus să-Ți mulțumim.
Nevrednici, dar nădăjduim în Tine
Și știm că jertfa-Ți n-a fost în zadar,
Primește-ne la pieptul Tău, Stăpâne,
Si spală-ne-n oceanul Tău de har.
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/137575/e-greu-privirea