Când scrii României cu lacrimi...

Când scrii României cu lacrimi,
Din flori de mărgăritar,
Și plângi firul țărânii, al patriei-hotar,
Când miroși ''florile-n poze'',
Cu dorul de-ai tăi de acasă,
Și vrei să păstrezi România,
Ca dulce, țară-aleasă,

...Când vezi cum fiii-și trădează
Scumpă-mamă-străbună,
Cea care i-a hrănit de mici,
I-a iubit și ținut-dulce de mână,
Când îi simți suspinu-n trădare
Iar plânsu-i zdrobit ajunge până la mine,
Te întreb pe tine, de-acasă,
Sau oriunde ai fi, frate române:
România te doare, așa cum mă doare pe mine?!

23 iunie-2015
SandaTulics