Prietenii sunt ca si norul, care se arată un pic
Și-apoi pleacă și te lasă, chiar dacă ești istovit
Dar Hristos e prieten veșnic, te iubește și când n-ai
Și când lumea te dărâmă sau când de necazuri dai

Când n-ai cui să-ți spui necazul
Fugi repede pe genunchii
Domnul te ridică-n grabă
El nu râde, El e Sfânt.


Oamenii sunt oameni, frate, și ei grabnic te lovesc
Dar Domnul în îndurare nu te lasă singur, vezi
Prieten să îți fie Domnul, numai în El să te-ncrezi,
Nicicând El n-o să te lase ca să cazi, să te lovești.