Nu sunt nimic fără de Tine
O, Bunul meu Mântuitor
Căci Tu ești mereu cu mine
Tu ești al meu Mângâietor.

Nu sunt nimic fără a Ta iubire
Ce se-nnoiește-n fiecare dimineață
Căci Tu mi-ai dat mântuire
Și eu am un scop în viață.

Nu sunt nimic făr-al Tău har
Nimic în astă lume
Căci viață Tu mi-ai dat în dar
Și m-ai chemat pe nume.

Nu sunt nimic fără de bunătatea-Ți mare
Căci milă ai avut de acest chip de lut
M-ai purtat mereu pe al Tău braț
Mi-ai luat îngrijorările ce le-am avut.

Nu sunt nimic pe-acest pământ
Fără de-a Ta-ndurare
Te port în inimă și-Ți cânt
Pentru dragostea Ta cea mare.

Nu sunt nimic, o, Domnul meu
Un pumn de țărână-n vânt
Ce piere; nu ține mereu
Căci fără Tine - nimic nu sunt.

Nu sunt, o, Doamne decât un om
Cu multe greșeli și păcate
Ce se încrede mereu în al său Domn
Și vrea să aibe hainele curate.

Nu sunt decât un abur pieritor
În astă lume trecătoare
Unde toate-s reci și dor
Și lucrurile-s pieritoare.

Nu sunt, o, Domnul meu nimic
În lume, sub întregul soare
Atât aș vrea să mă fac mic
Ca Tu, o, Doamne să Te vezi mai mare.

Dar sunt fiul Tău, o, Tată
Cel iubit și prețuit
Tu meriți lauda toată
Pentru ca m-ai mântuit.

Eu prin Tine am lumină
Pe acest pământ străin
Ești Cel ce grijile-mi alină
Îmi ești scut și-mi dai sprijin.

Eu prin Tine am speranță
Că voi ajunge în cer sus
Am un țel, am siguranță
Că-L voi vedea pe Isus!


Amin!