Doamne, atât de greu mi-e să-nţeleg
Puterea dragoastei ce-a luminat
pământu-ntreg...

Cum? Tu, Rege-n Univers
Si Dumnezeu adevărat, deplin,
Ai dezbrăcat mantia slavei
Sorbind întreg paharu-amărăciunii plin?

Noi ne certam - "care-i mai mare"
Tu-ai luat ştergarul şi-ai slujit
Dezvăluind a Cerului Grandoare,
Iar noi Te-am dat pe preţ de-argint...

Ţi-am pus în spate-o cruce grea din bârne late
Tu, ne inviţi la Tine-n Cer clădindu-ne palate...
Batjocoritori Ţi-am pus pe cap împletituri din spin,
Iar Tu, ne pregăteşti cununi din aur plin!

Groaznice piroane Ţi-am bătut în palme,
În schimbul lor ne dai vecia şi veşminte albe...
Trăgând la sorți am luat cămaşa de pe Tine,
Prietenos, Tu iei păcatul de la mine...

Noi Te-am urât!
Tu ne-ai iertat şi ne-ai iubit!
Noi Te-am scuipat şi Te-am bătut
Iar Tu, în locul nostru Te-ai jertfit! ...

Atât de greu mi-e să-nţeleg
Puterea dragostei divine!
Aş vrea să-Ţi mulţumesc,
Deşi cuvintele-s sărace şi puţine...

Te rog Isuse,
Aceeaşi dragoste pune-o şi-n mine!