Îmi plange inima în mine
Și sufletul îmi este trist
Căci iar Te-am întristat Stăpâne
Și nu am fost cum ai fi vrut.

Am spus de-atâtea ori că voi fi sfânt
Că Te-oi sluji numai pe Tine,
Dar iar căzut-am la pământ
Când Diavolul veni la mine.

Din nou am spus că Te-oi sluji
Făcând doar voia Ta mereu,
C-al Tău voi fi pân’voi muri
Și-am să-Te-ascult mereu, mereu.

Dar Diavolul iar a venit
Ca viața să îmi ispitească.
Oh! Iarăși am păcătuit
Lăsându-l să ma folosească.

Însă acum Părinte bun
Mă-ntorc smerit la Tine:
”Te rog mă iartă Doamne Sfânt
Și-ndură-Te de mine.

De unul singur n-oi putea
În viață să fiu sfânt ca Tine,
Îmbracă-mă-n puterea Ta
Și Te-oi sluji cum e mai bine.”