Luca 16 : 19-31                  

  M-am dus odata la Baile Felix, la un botez la fratii baptisti; s-au botezat doua persoane. Era un om nervos acolo, suparat, tineau 3 de el ca nevasta sa se boteza. Tot a venit si a scuipat acolo pe mine, m-a injurat in biserica. Era si primarul , a fost un circ. M-am umplut de nervi si i-am spus asa: „Fiule esti suparat.” „Da, sunt foarte suparat.” Zic: „O sa vina vremea in care , nu stiu cine tot iti da telefon ca sa n-ti lasi sotia ta sa se boteze, dar o sa vina vremea cand o sa imbatranesti si o sa stai in pat si o sa suferi si singurul care o sa vina sa curete dupa tine o sa fie ‘amarata’ asta in haine albe, pe care o injuri tu acuma. O sa te paraseasca toti si aia care-ti dau telefon si o sa spuna: Nu. Si apropo, eu o sa te botez si pe tine. Sa stii.” Stiti cat i-a trebuit pana a venit la noi la biserica ispasit? Trei saptamani. Cand l-am vazut cum intra la biserica, s-a ascuns langa mama, mama era langa soba, sa poata vedea tot ce se intampla in biserica. S-a pus in spate la mama pe un scaun si asa l-am botezat, dupa doua luni de la intamplarea asta. Si femeia asta a facut pana la urma cancer la un an dupa botez si Dumnezeu a tamaduit-o Ce spunea femeia aceasta cand a facut leucemie? A venit in biserica si a zis: „Fatilor, in clipa cand mi-a zis medicul, la ora 5 dupa masa ca am leucemie, primul lucru la care m-am gandit, cand ma uitam pe geam, e faptul ca fiind profesoara, in fiecare zi ma duceam la scoala si treceam pe langa un nenorocit de copil care statea murdar langa un canal. Si primul lucru la care m-am gandit, cand mi-a spus medicul ca am leucemie, m-am gandit ca a doua zi dimineata sa-i cumpar un cozonac si un palton. Stiam ca nu mai aveam timp. Ramasese vreme putina. Deci, recapitulez: Dumnezeu te mai tine in viata si la 16 ani, la 18 ani si la 70 ca inseamna ca mai are un Lazar la poarta vietii tale de care tu trebuie sa ai grija.