„Ascultaţi, ceruri, şi ia aminte, pământule, căci Domnul vorbeşte... Ascultaţi cuvântul Domnului." (Isaia 1:2.10)

   Coborâră amândoi de pe asin, luară o prăjină de lemn de care îl legară pe animal; îl ridicară pe spate şi porniră cu el la drum. Trecătorii începură să râdă cât îi ţinea gura. De supărare, se spune, că bătrânul a aruncat asinul într-un râu şi s-a întors acasă fără el.

   Iată o istorioară din care putem învăţa multe. Gura lumii este o mare putere. Ea stă de regulă în slujba răului, în slujba diavolului. Gura lumii se amestecă şi în mântuirea sufletelor. Gura lumii este cea dintâi armă pe care o ridică diavolul în calea mântuirii unui suflet, îndată ce eşti hotărât să porneşti pe calea pocăinţei, gura lumii rosteşte mereu tot felul de vorbe ca acestea: sectar, ţi-ai pierdut mintea etc.

   Cât de repede ascultă mulţi oameni de gura lumii şi nu de Cuvântul lui Dumnezeu! Este suficient ca gura lumii să spună că Biblia este o carte sectară, pentru ca unii să fugă de ea.

   Cititorule! Vrei să mergi pe calea mântuirii? Nu asculta de gura lumii! Ai început să mergi pe calea vieţii? Nu asculta de gura lumii, ci mergi înainte; altfel ţi se va întâmpla ca bărbatului din istorioara de azi! Acela şi-a pierdut asinul ascultând de gura lumii, iar tu îţi vei pierde sufletul.