"Şi la aceasta aţi fost chemaţi fiindcă şi Hristos a suferit pentru voi şi v-a lăsat o pildă, ca să călcaţi pe urmele Lui." (1 Petru 2:21)

   Sîntem chemaţi să slujim Şi să aducem roadă; dar este o condiţie pentru aceasta: să urmăm pe Domnul nostru Isus Hristos pe urmele suferinţelor Lui; cît de adeseori însă încercăm să le evităm! Şi totuşi singura slujire pe care El o acceptă vine numai de la cruce. Singura roadă permanentă este a acelei vieţi care seamănă cu a Lui prin asemănare cu moartea Lui, fiind "...una cu El şi printr-o înviere asemănătoare cu a Lui." (Romani 6:5).

   Urmele Domnului Hristos pleacă de la leagăn unde El a părut ca un simplu Om. Aceste urme au dus în mijlocul lipsei de înţelegere chiar a ucenicilor şi a prietenilor care te uită şi te rănesc. Ele urmează deasemenea brazda adîncă a suferinţelor de tot felul şi a lepădării. Domnul Isus ne-a lăsat această pildă de uitare de Sine, în tăcere, în sacrificiu, "...ca un miel pe care îl duci la măcelărie, n-a deschis gura deloc." În Isaia 53:7, este un exemplu al dăruirii de Sine.

   Îl urmăm în afara mulţimii, a aranjamentelor şi intrigilor oamenilor? Urmele Lui nu duc spre majoritate ci în singurătate. Ele ne vor duce în situaţii în care, El, Domnul nostru voia să rămînă ascuns, şi totuşi acolo El nu Se odihnea trupeşte, dar Se odihnea sufleteşte în părtăşia cea mai intimă cu Tatăl Său de unde primea puterea să facă lucrările minunate pentru oameni şi să fie întărit pe drumul Lui spre Golgota.

   Drumul Domnului nostru nu era plăcut mulţimilor; El nu era popular, nu ţinea seama de ce izbeşte privirile; dar mergînd pe urmele părtăşiei cu suferinţele Lui vom gusta în slujba şi viaţa noastră o pace şi o mîngîiere dumnezeiască şi care îşi vor face lucrarea în lumea care ne înconjoară. Iată posibilitatea şi cinstea care ni s-au dat. "Căci la aceasta aţi fost chemaţi."

   Suferinţele Domnului Isus au dus la cîştigarea unei mulţimi de suflete nenumărate, şi la o slavă desăvîrşită şi veşnică.

   Şi la această slavă sîntem chemaţi şi noi. "Dacă suferim în adevăr împreună cu El vom fi şi proslăviţi împreunăcu El." (Rom 8:17)

   "Dacă răbdăm (suferinţele pentru El) vom şi împăraţi împreună cu El", dar să luăm bine seama că "...dacă ne lepădăm de El-și El Se va lepăda de noi."(2 Timitei 2:12)