Sunt zile când aştept... aştept ceva...
Nu mă-ntrebaţi ce-aştept... nici eu nu ştiu...
Dar parcă-aş vrea să mă transform în cânt,
Într-un izvor ce curge în pustiu...
Şi-aş vrea să fiu o lacrimă prelinsă
Pe-obrazul ostenit, în rugăciune...
Să fiu o rază luminând pământul
Când soarele în noapte iar apune...
Şi-apoi să fiu în zorii dimineţii
Sărutul cald pe chipul de copil
Să se-oglindească-n mine bucuria
Ce-o au doar mieii-n luna lui April...
Sunt zile când aştept şi parcă doare
Seninul ce-l aştept şi nu mai vine
Şi-atunci, m-aplec îngenunchiat la cruce,
Şi îmi doresc să mă ascund în Tine!

Vulcan-16-11-2015
Mary