Ţi-am vorbit în ceas de taină
Să întorci faţa către Mine
Dar tu ai plecat în grabă
Amăgit de căi străine...

Ţi-a înşelat adânc privirea
Praful ce ai adunat,
Căci te-a prins în lanţuri firea
De întuneric şi păcat.

Era cald, târziu de toamnă
Când ne-am reîntâlnit pe cale,
Rău tâlhari te bătură
Dar ţi-am strâns rănile tale!

Azi, când ceasu îşi bate aripa
Ce din vreme curge tare
Iar îţi bate-n prag Iubirea
Vei primi a ei chemare?