CERŞESC ÎNDURARE!
Pe haina nopţii, sunt mărgele de cristal,
Luna, o piatră delicată de opal,
Poteca anului aici se opreşte,
Mă uit spre cer şi sufletul meu cerşeşte.

-Suntem călători, dă-ne o nouă cale!
Te rugăm noi, Doamne, cei ce stăm în vale!
Şi nu intra la judecată cu cei vii!
Şi îndură-Te de noi, Domn din veşnicii!


-Tată din cer, mai lasă mărgele de cristal!
Mai lasă să apară luna de opal!
Lasă să viseze mugurii de malin,
La primăvara când, pe lume, ei vin!


Deschide poarta pentru anul ce vine!
Netezeşte calea , dă zile senine!
Lasă să ningă cu Pace, Har şi Dor!
Să ningă cu Iubire, măreţ Creator!

Soarele îndurării răsară în zori,
Să înlăture al bolii cenuşiu nor!
Şi nu intra la judecată cu cei vii!
Şi indură-Te de noi, Domn din veşnicii!