Vorbirea în limbi -1-
Autor: Maria Nechita
Album: Ploaia târzie
Categorie: Diverse
 1Corinteni 14:18. "Mulţumesc lui Dumnezeu că eu vorbesc în alte limbi mai mult decât voi toţi."
  
   "Frate Pavel, dar când vorbeşti tu atât de mult în alte limbi, după slujirea pe care tu o ai în Biserica Domnului?" Cred că era întrebat de multe ori Pavel, de către cei ce îl auzeau. Şi de ce, totuşi, este necesar să vorbeşti atât de mult în limbi tu, un om atât de echipat de Dumnezeu, chiar prin descoperire Dumnezeiască? Pavel era aşezat cu Hristos în Dumnezeu, era o făptură nouă în Hristos, Duhul Sfânt locuia în duhul lui. Aceasta era identitatea lui Pavel, dar el avea şi un suflet care locuia într-un trup de carne, care suferea, flămânzea, îi era foame şi sete, se îngrijora şi gândea. El trăia în Duhul, dar sufletul şi trupul lui aveau nevoie de întărire şi sufletească, şi trupească, la fel cum şi noi avem.
   Putem găsi referinţe Biblice pentru aceste lucruri, în toate cărţile lui, mai ales în 2 Cor.11:23-33. De aceea, Pavel a primit Darurile Duhului Sfânt în care sigur acţiona în dragoste şi perseverenţă, în toate călătoriile lui în lucrarea de slujire.
   
   La fel ca astăzi, Biserica din Corint era o Biserică cu multe probleme, care avea toate darurile Duhului Sfânt (1 Cor.1:7); Pavel a fost chemat să facă rânduială în multe lucruri ale Bisericii. Ei făceau abuz în folosirea darurilor primite. Unul dintre daruri era "vorbirea în alte limbi". Pavel validează vorbirea în alte limbi în Biserică, doar, dacă cineva are şi darul să o tălmăcească. 
    
1 Corinteni 14:22a. "Prin urmare, limbile sunt un semn nu pentru cei credincioşi, ci pentru cei necredincioşi."
  
   DEX, explică "semn": manifestare exterioară a unui fenomen care permite să se presupună sau să se precizeze natura lui
  
   Limbile nu sunt un semn pentru cei credincioşi, din pricină că ei au primit şi cunosc manifestarea Duhului Sfânt şi natura vorbirii în limbi. Ci limbile, sunt un semn pentru cei necredincioşi pentru că, auzind vorbirea în alte limbi, omul îşi dă seama că nu este de natură umană, ci este vorba de supranatural. Totuşi, Pavel zice, că necredinciosul, necunoscând beneficiile vorbirii în alte limbi şi neînţelegând ce vorbeşte ar zice că este nebunie. De aceea, el a pus rânduială în Biserică. Dacă nu este cine să tălmăcească, să nu se vorbească in limbi cu voce tare, ori să tacă. 
   
1 Corinteni 14:26. "Ce este de făcut atunci, fraţilor?? Când vă adunaţi laolaltă, dacă unul din voi are o cântare, altul o învăţătură, altul o descoperire, altul o vorbă în altă limbă, altul o tălmăcire, toate să se facă spre zidirea sufletească."
  
   Foarte tare, o vorbă în altă limbă, urmată de tălmăcire poate să zidească Biserica la fel ca învăţătura şi cântarea!? Poate, Slavă Domnului!! Dătătorul tuturor acestor daruri este Duhul Sfânt, care le dă cum voieşte El, fiecăruia dintre noi, pentru zidirea Bisericii. Singur, darul vorbirii in alte limbi este dat pentru zidirea personală.
   Mulţumim Duhule Sfânt pentru că eşti cu noi şi în noi.
  
  (va urma)
 
 
 
 
    
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/devotionale/145361/vorbirea-in-limbi-1