Care-i preţu-n a ta viaţă,
În slujba de ucenic?
Cîtă dăruire sameni,
Cît har, tu ai preţuit?

Ce înseamnă pentru tine,
Ucenic pentru Isus?
Iei neprihănirea, haină?
Te lupţi să rămîi supus?

Cum priveşti harul iertării
Prin care ajungi creştin?
Căci pe Dealul Căpăţînii,
Murea Mielul cel divin!

Nu-i ieftină pocăinţa
N-o crede de apucat...
Dacă ai aflat credinţa,
Stai în rugă ne'ncetat!

Dă păcatul la o parte,
Azi, mărturiseşte tot.
N-asculta străine şoapte,
Păcatul te face rob.

Cînd li s-a trasat chemarea
Celor doisprezece ucenici,
Când şi-au început lucrarea,
"Pocăiţi-vă!", le-a zis.

Asta e cea mai de seamă;
Fără ea, iertare nu-i!
Domnu-I bun, dar nu înseamnă,
Că poţi face, tot ce vrei...

Varsă lacrimi de căinţă,
Şi-n slujba de ucenic,
Vei descoperi credinţa
Care creşte pic cu pic...

Preţul ce ni l-a dat Tatăl,
Este preţul cel mai greu;
Nu te juca cu păcatul,
Cinsteşte pe Dumnezeu!

Harul nu-i numai iubire
Ca să baţi la ale lui porţi...
Harul este şi trezire,
Să-I dai slavă lui Hristos!

Cît Îl preţui ? Ce înseamnă?
Cît faci azi pentru Hristos?
Preţuirea nu te-ndeamnă
Să te porţi zilnic, frumos?

Pavel scrie-n Sfînta Carte,
Fraţilor din Corinteni,
Tot ce sunt prin har am parte,
Eşti în el, nici nu te temi.

Sunt salvat doar prin iubire,
Prin mila lui Dumnezeu;
Şi, luptînd în tot ce-i bine,
Pun preţ pe cuvântul Său.

Harul Meu deajuns ţi-e ţie
Chiar de-adesea-s suferinţi...
Căci în clipa de-ncercare,
Domnul scrie biruinţi!

Har, e lacrima-n cîntare
Şi luptă în mijlociri;
Harul ne scrie: "Salvare"
Parte-aleasă între sfinţi.

Nu-i ieftină mîntuirea!
O, ce mare-i preţul ei;
De aceea, fă-ţi trăirea,
Ca şi-ales al Domnului!

Dacă vrei ca ucenic,
Să fii-n ceruri sus, ferice,
Stai în harul Lui oricînd,
Umblînd în umile fapte.
amin