Primește soarele în casa ta,
Deschide ferestrele inimii și cântă
Primeste lumina în viața ta,
Să lumineze în lăuntrul tău.

Da! Creatorul te iubește!
Sufletul sa-ți cânte într-una
Chiar daca e nor în viata ta
Așteaptă cu răbdare ivirea soarelui.

Căci el va apărea, da va apărea!
Nu-ți pierde nici o clipă nădejdea
Aleargă când e de-alergat,
Oprește-te când nu mai poți înainta.

El stă ascuns după un colț,
Și indată îți întinde mâna
Și râde de neputința ta ...
Căci asta e menirea Sa,
De a te ajuta!

Vino și tu și tu și tu,
Căci pe toți El ne-a creat
Și cât mai plânge că nu vrei să vii
În cortul Lui sărac așa cum îl știi.

El nu iubește bogățiile pământului
Pentru că sunt putrede și nu-i plac
Acestea vor arde-ntr-o zi
Cu răzvrătitul ce L-a supărat.

Nu vezi tu ființă plăpândă
Cât de ușor te stingi?
Te crezi mare și puternic
Te înșeală , te înșeală cineva
Acest cineva cine poate fi?

Decât satan, da e satan
el aleargă, urlă si se zbate
Pentru că împărăția sa e pe sfârșite,
Și știe ce-l așteaptă-n veșnicie.

Chinuri, groază si tânguire,
Dar tu nu îl băga în seamă
Când cu glas mieros te cheamă.
Tot ce-ți dă el e amăgire.

În clipa când l-ai ascultat
Ești deja mort și fără de scăpare
Te prinde-n mreaja lui nimicitoare.
Trezește-te cât încă mai e soare.

Cât râul vieții îți mai stă-n cărare
Și cât ceasornicul încă mai bate,
Cât mai e lumină, pân-nu se face noapte
Cât cel milos mai are încă milă,
Până când totul îi va face silă.

Și vai atunci, o vai de tine,
Ființă mică și plăpândă,
Vei fi luat de val și dus departe,
Și totul s-a sfârși, în chin și moarte.

Și e păcat căci Domnul te-a creeat,
Cu drag și mult s-a bucurat
Și ar dori să fii mereu cu El
Acolo-n veșnicii, în fericire,
Să scapi de chin și de dureri
Să fii așa cum te-a creeat
Curat și fară de păcat.

Deci tot ce-i bun si plăcut Lui
Să urmărești până la moarte,
Și intr-o zi Domnu-ți va da,
Un loc frumos în casa Sa!

Vino și tu și tu și tu,
Și bea cu insetare,
A veșniciilor izvoare.