În natura-nfrăgezită
Din aprilie sporită
Pomii-s plini de muguri, flori,
Și albine gospodine.

O, tu, primăvară iarăși,
Ne aduci în jurul nostru,
Viață, pace și noiane
Iarna o-ndeparți în zare.

Primăvara-nvietoare
S-o numim așa se cade.
Că natura o trezește
Și din nou aduce soare.

Suflet biet din piept, aștepți
Primăvara să te scalde?
Să-ți dea viața-nfrăgezită,
Respirație sfințită?

Suflete, de vrei miresme,
Să sorbești din cupa sfântă,
Să te saturi în parfumuri,
Duhul Sfânt ți le dădură.

Nu mai sta în frig sau ură
Iartă cu caldură ura.
Ca să simți în piept intrând,
Aerul cel proaspăt, sfânt.

Și atunci vei spune gura
Primăvara din natură,
Mi-a împrospătat și mie
Sufetul ca și-n natură.