Când vei coborî!

Și dacă, Te vei hotărî,
Să cobori pe albii nori...
Mugurii de trandafiri, drum...
Perdeaua zorilor, parfum,
Alături să pășim noi doi,
Pe câmpul plin cu flori;
De pe genele de soare,
Binecuvântări să coboare.
Iz de liliac sălbatic,
Iubirea Ta - timp primăvăratic.

Când vei coborî Isuse,
Voi cuprinde tot cerul în brațe;
Voi culege de pe alb nor,
Boabele de rouă, sfânt fior.
Am să adun tot albastru,
Brâu-fâșii de curcubeu.
Prin ciur voi trece neliniștile,
Clipele triste, prinse în ele,
Umilintele... bătutele așteptări,
În cuiele de disperări.

Au trecut anii ca o clipită,
Recapitulez viața trecută...
Ochii umezi păstrează amintiri,
Și fiorul plăcutelor trăiri!
Pasul îmi e nesigur; lin calc;
Mâinile tremură... tac...
Mă simt ram fără de sevă.
Te rog Doamne, mai așteaptă...
Spune-i zilei să nu se grăbească.
Lumina ochilor, ușor se scutură...

Gândul meu mereu Te caută,
În a vieții, arămie toamnă;
Nu trage zăvorul Paradisului,
Mai lasă-mi pază îngerii!
Un ecou mi-e glasul, stins...
Lupt pentru al meu viu vis.
Când voi ajunge la hotare,
Întâmpină-mă cu binecuvântare,
Trecutul cel urât să-l ștergi,
Cu iertare să mă încununezi,
Și în rândul celor aleși,
Cu drag Doamne, să m-așezi!!!


Toma Coca, PATTADA/14/04/2016