Privesc la tine, prieten drag
Şi-mi pari tot trist şi-nsingurat...
Ţi-s ochii-ades înlăcrimaţi
Şi să zâmbeşti parcă-ai uitat!

Povara ce o porţi în suflet
Te-apasă greu...te oboseşte
Şi nu mai vezi că râde cerul,
Că primăvara înfloreşte...

Privesc la tine, prieten drag
Şi inima în piept îmi plânge
Căci ţi-am vorbit de-tâtea ori
Dar nici o vorbă nu te-ajunge...

Ţi-am spus că viaţa e frumoasă
Că e un dar...s-o preţuieşti...
Ţi-am spus că trebuie să-nveţi
Să ierţi...să speri şi să iubeşti...

Azi mâna îţi întind cu drag
Primeşte-o...ţine-n ea o floare...
Deschide-ţi inima şi crede
Că viaţa e o sărbătoare!

Vulcan-04-04-2016
Mary