...Plâng macii după stropul de rouă,
În roşul Iubirii Iertării,
În dreptul vieţii celor - neatinşi,
De Fiu-'Ndurării...
Flori de pe câmp izvorăsc;
Iubire de tine, scump frate,
Nu te întrebi: Până când,
Vei sta de Domnul, departe?
Lacrimi de rouă suspină în verde...
E-aşa cald şi bine afară.
Uită-te prietene
La ce-a creat Dumnezeu,
Şi ieşi din starea de lâncezeală!
Forfot de miere curge în stup,
Albine zoresc pregătirea,
Dar tu, prieten drag,
Până când vei fi de al Domnului cort,
'N stricăciunea de-afară?
Lămpile cerului pâlpâie-n noapte,
Vântul trimite ale cerului şoapte...
Domnul te cheamă:
- Ridică-te, rătăcitule-om,
Că venirea Mielului e aproape!
Ieşi, ieşi acum, din noapte!

SandaTulics
14 mai 2016