Spune-mi, spune-mi frate drag

Spune-mi, al meu frate drag,
Cât de lungă este calea,
Orizontul e un contur vag,
Pot să văd doar întristarea*.

Frate, sfântă soră aleasă,
O, dacă pe drumul vieții,
Suferința ne apasă,
La venirea dimineții,
Răsplata e glorioasă.

Dar din clipa suferinței,
Când durerea e așa mare,
Chiar dorind spre veșnicie,
Cum mai pot privii eu oare*,
Când, veșnică clipa îmi pare...

Nu fi slab, să ai credință,
Prin deșert, nu spune : oare?
Roagă-te cu stăruință.
În ceasul de încercare,
Răsplătirea e mai mare...

La stânca de întristare,
Inima-i biruitoare,
Râu de viață și credință,
Va ieșii și stânca tare
Ți-o va sfărma la picioare!

CHIAR dacă în suferință,
Multe avem de învățat,
Să aducem roade de credință,
Când *fructul bun, s-a maturat.

Nu vrem stiințe, rele, bune,
Ca fructul din Eden,
Mușcăm din *fructul , cari ni-l spune,
Doar Tatăl cel etern!

Ioan Moldovan
30 Mai 2016
Roma


Puteți găsi melodia folosind acest link:
https://www.youtube.com/watch?v=p81CZji00H0