Când vorbeşti despre Elveţia te gândeşti la un rai pământesc. Prosperitatea împletită cu frumuseţea peisajelor fac din această ţară un tărâm de vis. Dar, ca şi cum nu ar fi de ajuns „raiul” care deja este, ca şi într-o luptă pentru a duce lucrurile spre desăvârşire, proiecte noi prind viaţă şi aduc un surplus de confort, frumuseţe şi satisfacţie sufletească. Unul dintre aceste proiecte a fost tunelul Gotthard, cel mai lung din lume, de 57 de kilometri, şi care este parte dintr-un proiect european pentru a uni portul Rotterdam de la Marea Nordului cu portul italian Genova de la Marea Mediterană. 12 miliarde de franci elveţieni şi 17 ani au fost necesari pentru finalizarea acestui proiect. Proiect inaugurat cu doar câteva zile în urmă, pe data de 2 iunie 2016, printr-o grandioasă festivitate de deschidere, festivitate la care au participat personalităţi importante din domeniul politic, preşedinţi de stat şi prim-miniştri.
Când vorbim despre Elveţia vorbim la superlativ: „cea mai”. Am putea spune cea mai frumoasă ţară, cei mai frumoşi munţi, cele mai mari şi vestite bănci, poate cei mai mulţi bani, acum cel mai lung tunel din lume, dar mai este ceva „cel mai”. Este vorba despre festivitatea de deschidere a tunelului Gotthard despre care vorbeam, din 2 iunie. Este cel mai mare spectacol satanist, de adorare şi închinare adusă lui Satan, explicit, pe care eu l-am văzut vreodată (este foarte posibil ca să fie şi alte „şi mai”).
https://www.youtube.com/watch?v=JVw_mPvYcDM
https://www.youtube.com/watch?v=7mP6SfJiQWs
Cu siguranţă se va vorbi mult despre ceea ce s-a întâmplat cu această ocazie, şi trebuie să se vorbească pentru că, de data aceasta cărţile au fost date pe faţă. Satan iese cu tot mai mult curaj din bârlog şi dacă până acum s-a ascuns, ca să nu îi sperie pe oameni, iată că socoteşte că vremea camuflajului a trecut. Dacă până azi erau oameni care se înfuriau sau zâmbeau privind de sus, sceptici, atunci când alţii vorbeau despre conspiraţii împotriva lui Dumnezeu şi a poporului Său, ar trebui de acum să tacă şi să ia aminte, fiind mai atenţi la ceea ce se întâmplă în jur. Dar nu doar despre ei este vorba. Dacă până azi mai erau creştini care se îndoiau că vremea sfârşitului este aproape, că Anticristul este gata să se arate şi să pretindă închinare, dacă mai credeau că este timp pentru lucruri pământeşti, iată că a venit vremea şi pentru ei să-şi reconsidere poziţia şi să se pocăiască.
Închinarea care i s-a adus lui Satan cu ocazia acestei festivităţi este doar un început, deşi începutul nu este chiar acum. Anticristul va cere şi va impune ca în final lumea întreagă să i se închine.
Apocalipsa 13: 4 „Şi au început să se închine balaurului, pentru că dăduse puterea lui fiarei. Şi au început să se închine fiarei, zicând: „Cine se poate asemăna cu fiara, şi cine se poate lupta cu ea?”
5 I s-a dat o gură, care rostea vorbe mari şi hule. Şi i s-a dat putere să lucreze patruzeci şi două de luni. 6 Ea şi-a deschis gura, şi a început să rostească hule împotriva lui Dumnezeu, să-I hulească Numele, cortul şi pe cei ce locuiesc în cer. 7 I s-a dat să facă război cu sfinţii, şi să-i biruiască. Şi i s-a dat stăpânire peste orice seminţie, peste orice norod, peste orice limbă şi peste orice neam. 8 Şi toţi locuitorii pământului i se vor închina, toţi aceia al căror nume n-a fost scris, de la întemeierea lumii, în cartea vieţii Mielului, care a fost junghiat. 9 Cine are urechi, să audă!”
Cine va putea sta în picioare, fără să facă compromis? Numai cei plini de puterea Duhului Sfânt. Dar puterea aceasta nu vine trăind într-un mod superficial o viaţă de credinţă care măsurată cu un termometru ar indica căldicel sau rece.
Un primar din Franţa a fost obligat de lege să revină asupra hotărârii pe care a luat-o de a interzice în oraşul lui construcţia unei moschei. Legile din Franţa l-au obligat să-şi schimbe atitudinea nu legile din Arabia Saudită. Cancelarul german face eforturi considerabile de a aduce în Europa cât mai mulţi musulmani, cu toate că este evident că nu spre binele celor ce au trăit până acum pe aceste meleaguri o face. În Bucureşti se pare că se va construi cea mai mare moschee din Europa şi cu acest proiect au fost de acord toţi guvernanţii noştri de până acum, indiferent de culoarea politică. America dă legi care până în urmă cu trei generaţii păreau blasfemie. Legi care sfidează cel mai elementar bun simţ: bărbaţii au dreptul să se numească femei şi femeile au dreptul să se numească bărbaţi; marile magazine şi şcolile publice sunt obligate să pună la dispoziţie toalete în care să nu se facă diferenţă de sex şi fiecare să-şi facă nevoile acolo unde se simte bărbat sau femeie; şi să nu mai vorbesc din nou despre nebunia căsătoriilor între cei de acelaşi sex sau a manualelor şcolare pentru clasele primare care au un conţinut sexual explicit. Ce se întâmplă de fapt? Este o demolare a vechilor structuri, structuri care au asigurat până acum bunul mers al societăţii şi apoi reconstrucţia pe temelii noi, din păcate false şi care nu vor rezista decât foarte, foarte puţin timp. Termenul este „Solve et Coagula” şi găsiţi un material foarte bun pe această temă pe Resursele postului de Radio Unison.
Distrugerea a tot ceea ce este vechi şi înlocuirea cu ceva nou nu se limtează, din nefericire, la lumea care nu-l cunoaşte pe Dumnezeu ci are de-a face de o vreme şi cu Biserica, şi nici nu s-ar putea altfel, pentru că Biserica este cea care îl încurcă pe Satan. Modelele vechi, căile vechi şi bătătorite ale credinţei pe care au mers toţi sfinţii de până acum, sunt pur şi simplu spulberate punându-se în loc, în învăţătură şi mod de manifestare, lucruri noi care au doar o înfăţişare de evlavie dar care sunt, multe din ele, de-a dreptul satanice şi perverse.
Paşii au fost mai timizi la început, aşa ca şi promovarea lui Satan în mediul laic, dar perdeaua sub care s-a complotat se dă la o parte. Exemplul care îmi vine în minte este Hillsong, celebra grupare care se numeşte biserică, care a pornit mai timid din Australia dar care acum a ajuns peste tot în lume. De la o anumită muzică care nu părea atât de radicală, dar era, până la cabaret în biserică, la nuditate şi ritmuri vodoo şi, prin asta, la o închinare adusă lui Satan, nu au trecut prea mulţi ani. Totul a venit treptat iar vocile care au tras semnale de alarmă fie nu au fost ascultate fie au fost ridiculizate, fie au fost prea timide. Dinamita a aruncat în aer ceea ce era vechi şi s-a reclădit pe concepte noi, din nefericire, false.
https://www.youtube.com/watch?v=3a5JQCminhQ
https://www.youtube.com/watch?v=WMy1hpJ2hcg
https://www.youtube.com/watch?v=Jj2tl4bBTZk
https://www.youtube.com/watch?v=6mP0DF3Sh7M
Dar nu numai despre Hillsong este vorba atunci când amintim despre demolarea a ceea ce este vechi şi bun ci despre o întreagă conspiraţie formată din aşa zis predicatori, aşa zis profeţi şi învăţători, clerici de diferite forme, autori de carte, cântăreţi, programe de radio şi televiziune, etc.
La inaugurarea tunelului din Elveţia au participat, aşa cum spuneam, lideri politici de marcă, după frazeologia pe care o folosim. Să amintim doar de cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande, primul ministru italian Matteo Renzi, preşedintele elveţian Johan Schneider- Ammann, care au întreprins o călătorie inaugurală în tunelul cu pricina. La festivitatea de inaugurare au participat multe alte „personalităţi” şi este evident că spectacolul a fost pregătit cu grijă şi în detaliu, nici un element nefiind lăsat la întâmplare. Înţelegem prin aceasta că există un complot bine elaborat împotriva lui Dumnezeu şi a poporului Său şi că lucrurile se află în progres din acest punct de vedere. Hollywood-ul a fost infestat de satanism, la fel muzica, la fel jocurile pe computer, la fel literatura – chiar cea pentru copii; manualele şcolare sunt pline de vraci şi vrăjitoare. Anul trecut în oraşul Detroit din SUA a fost dezvelită o statuie a lui Satan, Baphomet,
( https://www.youtube.com/watch?v=aD6oVA_LWLw ) iar în urmă cu două zile, în Elveţia, a avut loc acest spectacol grandios prin care lui Satan i s-a adus închinare pe faţă. Oare mai este nevoie şi de alte semnale pentru a ne trezi din amorţeală şi somnolenţă şi a trata cu maximă seriozitate relaţia noastră cu Dumnezeu?
Cred că suntem vinovaţi, noi creştinii, de faptul că ne-am aşteptat, şi încă poate mai aşteptăm, ca liderii politici să susţină cauza lui Dumnezeu şi să lupte pentru o lume în care Adevărul să fie promovat şi ocrotit. Dar dacă a fost să fie aşa ceva în istorie aceasta s-a întâmplat de rare ori şi regula a fost alta. Cu toate acestea Biblia ne spune lămurit că „nu este stăpânire care să nu vină de la Dumnezeu. Şi stăpânirile care sunt, au fost rânduite de Dumnezeu.” ( Romani 13:1) De ce lasă Dumnezeu ca în fruntea naţiunilor să vină oameni care să lupte împotriva Lui şi a poporului Său, când ar putea, cu o suflare a gurii Lui, să spulbere orice opoziţie? Numai El ştie şi noi doar în măsura în care El ne descoperă. Să căutăm dar să fim credincioşi lui Dumnezeu şi să nu dispreţium ceea ce El ne spune să nu dispreţuim (2 Petru 2:10), dar nici să nu fim de acord cu ceea ce se ridică împotriva lui Dumnezeu ci să luptăm, cu armele lui Dumnezeu, pentru Adevăr. Ce ştim sigur este că perioadele de prigoană nu au făcut rău Bisericii niciodată. Că nu am vrea să trecem pe aici este o altă problemă. Dar să ne abandonăm în mâna Lui, prin credinţă, spunând: „Doamne, facă-se voia Ta!”. Şi „să ne apropiem cu deplină încredere de scaunul harului, ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.” ( Evrei 4:16)
Pe de o parte vedem că vin vremuri grele dar, pe de alta, ştim că pentru cei ce-L iubesc pe Dumnezeu şi ascultă de El ceea ce este mai bun abia începe. Lupta ce trebuie dusă împotriva păcatului, şi a răului în general, este scurtă şi foarte scurtă în comparaţie cu fericirea veşniciei alături de Domnul Isus Hristos. Iar din acest eveniment datorat deschiderii tunelului Gotthard să vedem şi partea bună: Dumnezeu mai avertizează o dată poporul Său să se trezească şi să se ridice la o viaţă autentică de credinţă. „Cine are urechi de auzit să audă”.