Samson - partea 1-a -
Autor: Ioan Vasiu
Album: zbor spre lumina 2
Categorie: Trezire si veghere
Motto""Păzește-ți inima mai mult decât orice, că din ea ies izvoarele vieții."" Amin! Prov.4:23
Tinerii, din totdeauna,
Încă din copilărie
Poartă-n inimă nădejdea
C-ar putea și ei să fie
'Nalți, frumoși cum era Saul,
Înțelepți ca Solomon,
Dar mai ales să aibă-n brațe
Și puterea lui Samson.
Iar la vrea potrivită
Când își vor găsi mireasă
Ea să fie cel puțin
Ca Dalila de frumoasă.
Tineri frați, despre Samson
Din Scriptură se cunoaște
Că Dumnezeu l-a pus deoparte
Înainte de-a se naște.
Mama lui n-avea copii,
Cînd un înger i-a vestit
Că va rămâne-nsărcinată
Și-o avea fiul dorit.
Să nu guste rod de viță,
Vin sau băutură tare;
Și orice hrană necurată
Să lipsească din mâncare.
Că din clipa zămislirii
Până-n clipa morții lui,
Pruncul care se va naște
Va fi-nchinat Domnului.
Briciul peste capul lui
Niciodată să nu treacă
Și atuncea, în putere,
Nimenea n-o să-l întreacă.
El va fi un om ales;
Domnul va lucra prin el
Să zdrobească filistenii,
Izbăvind pe Israel.
Când s-a împlinit sorocul
A născut, cum i-a fost dat,
Și copilul a crescut
De Domnul binecuvântat.
Se-afla la Mahane-Dan
Unde se ducea mereu,
Când Samson a fost mișcat
De Duhul lui Dumnezeu.
Cum nu era om mai puternic
Și mai viteaz decât el,
De-ntreg poporu-a fost ales
Judecător în Israel.
Într-o zi s-a dus Samson
Pân' la Timna; și-a văzut
Între femeile de-acolo
Ofată ce i-a plăcut.
Și le-a cerut părinților
C-o pornire entuziastă
Să se ducă, dar, la Timna
Să o ia lui de nevastă.
Dar ei erau în acea vreme,
De vreo patruzeci de ani
Asupriți... Și filistenii
Erau cei mai mari dușmani.
"Fiule, i-au spus părinții,
Uită-te bine în jur!
Cum să-ți nevastă de la
Netăiații împrejur?!
Când roiesc în jurul tău
Frumuseți de fel și fel,
Din sămânța lui Avraam -
Poporul lui Israel."
Orișice-ar fi zis părinții
Nu l-au mai putut întoarce;
Samson știa una și bună:
"Tată, ia-o că îmi place!"
S-au înduplecat părinții
Oricât le venea de greu...
Dar nu știau că lucru-acesta
Vine de la Dumnezeu.
Că pe-atuncea, filistenii
Stăpâneau în Israel
Și Samson căta prilejul
Ca ei să se ia de el.
Au plecat toți trei la Timna
Să se-nțeleagă împreună
Ca-nsoțirea să se facă
Într-o rânduială bună.
În drumul ăsta, lui Samson
I-a ieșit un leu în cale,
Dar l-a sfâșiat ca pe un ied
Numai cu mâinile goale.
Căci Duhul Domnului venise
Peste el cu-adevărat
Și-i dăduse-o așa putere,
Cum nimănui nu i-a fost dat.
Despre-ntâmplarea cu leul
Nu a spus ce a făcut,
Iar la Timna, cu femeia
A vorbit... Și i-a plăcut!
După o vreme, Samson iarăși
A mers la Timna, cum i-a zis;
Și-n drum s-a oprit să vadă
Trupul leului ucis.
Și iată că în trupul lui
Era un roi de albine
Și celulele din faguri
Cu miere aurie pline.
A luat și a mâncat
Din mierea binefăcătoare
Și -a dus și părinților,
Dar n-a spus de unde-o are.
Au coborât iarăși la Timna
Și acolo au făcut
Un ospăț; și-ospățu-acela
Șapte zile a ținut.
La ospăț au fost poftiți
Treizeci de tineri ca ei,
Să petreacă împreună
După vechiul obicei.
În prima zi, Samson a zis:
"Să vă spun o ghicitoare;
Dacă-n cele șapte zile
Veți găsi o dezlegare
Vă dau treizeci de cămăși
Și de haine; așa să fie!
Dar dacă n-o dezlegați
Atunci mi le dați voi mie."
Tinerii s-au bucurat
De rămășagul propus,
Siguri c-au să-l câștige;
Și Samson așa le-a spus:
"Din acela care mâncă
A ieșit ce se mănâncă;
Din acela tare-n viață
A ieșit numai dulceață."
Trei zile și-au bătut capul
Dar degeaba, că feciorii
N-au putut nicicum să afle
Care-i tâlcul ghicitorii.
Mireasa, de tineri pusă,
Îi spunea printre suspine:
"Cum să cred că mă iubești
Când tu te ascunzi de mine?
Tu ai spus o ghicitoare
Celor din poporul meu,
Dar care-i dezlegarea ei
Nu mi-o spui să știu și eu."
Șapte zile încheiate
Cât a ținut sărbătoarea,
A plâns și l-a necăjit
Să-i dezlege ghicitoarea.
A avut câștig nevasta
Cu văicăreala ei zăludă,
Că Samson i-a spus în taină
Ceea ce vroia s-audă.
Cum era-n a șaptea zi
Înainte de sfârșit,
Au venit și cei treizeci
Cu răspunsul pregătit:
"Iată, dar răspunsul nostru,
Iată care ni-i părerea:
Cine-i mai tare ca leul?
Ce-i mai dulce decât miertea?"
A simțit Samson trădarea
Și mânia l-a ajuns...
Totuși, fără să se-arate,
Prietenilor le-a răspuns:
"Dacă nu mi-ați fi arat
Cu juncana mea cărarea,
N-ați fi putut dezlega
Niciodată ghicitoarea."
Atunci Duhul Domnului
A venit peste Samson,
Și Samson s-a pogorât
La cetatea Ascalon.
A ucis treizeci de oameni
Pe-al filistenilor meleag,
Și-a plătit cu a lor haine
Partea lui de rămășag.
Apoi, aprins de mânie,
S-a-ntors la casa tatălui
Iar nevasta i-a fost dată
Unui alt prieten de-a lui.
Tineri frați, luați aminte
Și nu faceți ca Samson
Care și-a luat nevastă
Chiar din casa lui Dagon.
Nu iubiți femei străine
Ci rugați-vă mereu
Să vă dea Domnul aleasa
Din casa lui Dumnezeu.
Căci femeile străine
Cu buzele strecoară miere,
Dar la urmă te alegi
Numai cu amar și fiere.
Fiindcă ele sunt o cursă
Pentru cel neprihănit,
Și cine cade-n lațul lor
Va avea de pătimit.
Apoi, Domnului Îi place
De părinți să ascultați,
Și de veți face lucru-acesta
Veți fi binecuvântați.
Să nu vă fie prieteni aceia
Care vă-ndeamnă la rău,
Ci, cei ce se tem de Domnul
Și iubesc Numele Său! Amin!
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/151364/samson-partea-1-a