Întrebați pe Domnul pentru mine,
Am rămas în praful de pe drum;
Am o mână-ntinsă pentru scrum,
Alta mi se strânge de rușine.
Se-adâncesc a moarte ochii stinși
Și-mi răsar pe cap cărbuni aprinși.

Când se roagă cel neprihănit,
Vine leac din cer ca să aline-
Întrebați de Domnul pentru mine
Cei care-ați rămas de neclintit!
Înspre mine vin doar ploi și vânt
Și mă trag de ciucuri la veșmânt.

Mă îmbracă-n jale neputința,
Creierul e-o dună de nisip,
Mi-am făcut din delăsare chip
Și m-a prins în gheare necredința.
Sunt aici, în groapa cu suspine,
Întrebați de Domnul pentru mine!