Într-un colț de loc, se moare și se plânge;
O mamă în dureri mâinile își frânge.
Un tată-i doborât de-atâta întristare
Chemând pe nume... fiul ce îl doare...
Un frățior își cheamă-n brațe sora - c-altă dată
Și toate, toate, spre tine se îndreaptă!
- Pe unde ești, pe ce cărare, fără de flori, miresme, fără soare,
Pe unde pribegești de dai așa durere
Încât la numele-ți strigat, iubirea-n toți ai tăi
Se chinuie-n dispere...?
- Pe unde ești, nu vezi că-i noapte,
Că bratul Celui ce ți-a fost atât de-aproape
Stă-ntins spre tin' de-atâta vreme
Neîncetând, pe nume să te cheme?
- Oprește-te și-auzi strigarea,
Și simte dorul celor ce-n lacrimi te cheamă,
Plânsul mamei ce te legăna odată, spunându-ți:
- Doar de Domnul să îți fie teamă!
- Întoarce-te pe cărăruia sfântă !
Unde se-adună frații, prin Duhul Sfânt se roagă, cântă,
- Aruncă-ți haina nepăsării, întoarce-te-n brațul iertării...
E în amurg, și semnele-s vitale
C-aicea jos, în lumea-vale,
Se-ncaieră puhoi popoare pentru puterea de-a fi mare.
În astă lume atât de zdruncinată
Tu ești pierdut, cu viaţa neasigurată...
- ÎNTOARCE-TE, ești în furtună ! N-auzi strigarea mamei bună?
Își strigă lupii răgușit victoria la pradă ...
O mamă plânge-n mâini sleită de puteri, e ca oloagă
În suferinți și disperări chemându-te pe tine:
- Copilule, afară-i lupta pentru viaţă, bine,
Întoarce-te !!!
- Că Domnul nostru vine și nu pot fi sărac de-ai mei...
Nu pot zbura spre cer fără de puii mei...
- Întoarce-te ! Se-aude prin suspine...
- Pe cine cheamă astă mamă, pe tine, sau pe mine?!


TUTUROR!- Aceste versuri aduse de Duhul Sfânt spre o pocăință reală!

31 iulie 2016-SandaTulics