Truda este câștigul păcatului necredinței lui Adam în cuvântul Creatorului său, rodind neascultarea de porunca Lui, pricinuindu-i căderea de la fața lui Dumnezeu și alungarea lui din prezența pomului vieții, care îi dădea odihnă și bucurie în viață în fiecare zi, trăind binecuvântare, pace, bucurie, și tot ce era bun, era pentru el. Însă când a pierdut odihna, pacea, bucuria, atunci truda și-a făcut apariția, iar frica, rușinea, durerea... au împânzit viața lui și până în zilele noastre ”truda” este ceea care apasă și robește viața omului pe pământ. Dumnezeu însă avea soluția reabilitării omului, și a intrării lui din nou în odihnă. Odihna despre care vorbește El nu înseamnă inactivitate și nici lenevire. În Vechiul Legământ era vorba despre odihna Sabatului, în care era interzisă orice acțiune, și fiecare trebuia să se odihnească. Era o zi sfântă. Dumnezeu promisese poporului o țară binecuvântată, în care aveau ocazia să se odihnească și să se bucure de belșugul ei fără trudă. Însă au ratat-o din pricina necredinței și răzvrătirii lor, trudind degeaba. Și noi avem o promisiune măreață, aceea de a intra în odihna Lui. Evrei 4:9 și 11a. ”Rămâne dar o odihnă ca ceea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu.” ”Să ne grăbim să intrăm dar în această odihnă. .”  Este dar o întrebare mare: Cum se face că este de atât de puțină, și în multe cazuri chiar lipsește,”odihna” la care ne-a chemat Hristos, ca popor al Său? ? Și domnesc în viața copiilor lui Dumnezeu îngrijorarea, depresia, boala, frica, cearta... . lucruri în care nu poți să ai odihnă. Zeci de ani am trăit în aceste lucruri, fără să știu că este o ”odihnă” de care putem să avem parte acum și aici. Ce puteam să spun oamenilor din jur despre odihna lui Hristos, când eu nu o aveam? ? Eram trudită și împovărată, așteptând să scap de viața aceasta și să fiu cu Domnul. Oare asta vrea El de la copii Săi? ? Nuuuu! ! Ceea ce ne ține pe noi, copiii Domnului, trudiți și împovărați este că nu am avut învățătură autentică despre lucrarea Domnului de la cruce și nu ne-am cunoscut identitatea de fii ai Săi. Nu am fost învățați despre trăirea prin credință, care ne poate face biruitori în Numele lui Isus, ne poate face oameni liberi. Nu liberi de a face păcat, cum zic unii, ci liberi de trudă și legături. Trăirea în odihnă necesită învățătură corectă și echipare cu armura Duhului pentru a ști să lupți în lupta spirituală din odihna lucrării terminate a lui Isus de la cruce. Când nu lupți pentru biruință, ci din biruință, atunci te odihnești luptând și nu ți-e frică, nu intri în depresii, ai pace și mai mult, ai bucuria câștigării războiului.
  Este cea mai mare bucurie odihna lui Hristos. O avem, am intrat în ea și o experimentăm în fiecare zi, în toate lucrurile. Învățăm să umblăm, să lucrăm, să vorbim, să trăim din odihnă și în odihnă. Este benefic pentru noi în mântuire, sănătate, prosperitate și pentru zidirea Împărăției lui Hristos pe pământ. Doamne Tată, asta-i dragostea Ta pentru noi, să intrăm și să trăim în odihna Fiului Tău câștigată la cruce. Mulțumim! !