Mi te-ai confesat curând,
Că te macină un gând,
Nu-ți găsești locul și starea,
Nici nu îți cunoști chemarea,
Când vin serile, tu spui,
Că te simți al nimănui,
Te-nțeleg așa de bine,
Căci am fost și eu ca tine.

Ai mai spus că-ți vine-n gând,
Să pleci de pe-acest pământ,
Nu vrei să mai chinuiești,
Dar nici să păcătuiești.
Viața nu îți aparține!
Te-a creat și tu știi cine!
Dumnezeu ți-a dat suflare,
Tot El dă eliberare!

Și te rogi ca-n înserare,
Să-ți dea har și vindecare,
De pe umeri ai o cruce,
Demn pe cale s-o poți duce,
Să nu fii dat de rușine,
Când te va-ntreba: "Creștine,
Tu ai cunoscut Iubirea,
Ce a acceptat jertfirea?

Planul sfânt de Dumnezeu,
A făcut ca-n locul tău,
Să moară Fiu de-Mpărat,
Pentru-al omului păcat,
Jertfa lui Isus Mesia,
Ți-a deschis Împărăția,
Vino astăzi, nu mai sta,
Intră în odihna Mea!"

Drag prieten, eu îți spun,
Dumnezeu e-atât de bun...
Îndelunga Lui răbdare,
Ne-ndeamnă la cumpătare,
Chiar de viața nu-i de vis,
Sus ne-aşteapt-un paradis,
Te îmbărbătează dar,
Căci nimic nu e-n zadar,

Domnu-asculte a ta rugă!
Decât lui satana slugă,
Mai bine un om smerit
Și de Dumnezeu iubit!
Lasă gândul celui rău
Și-ascultă de Domnul tău,
El din zori și până-n seară
Îți poartă a ta povară!

Dar și tu fă-ți partea ta
Și nu mai vocifera!
Deseori pui eul tău,
Mai presus de Dumnezeu.
Doar când serile apar,
Vezi că totu-i in zadar
Și te-ntorci de-unde-ai plecat...
Ești un binecuvântat!

04/08/16, Barcelona - Lucica Boltasu