Această rugăciune urmează după tristețea unei nereușite aparente. Domnul Isus predicase în Horazin, Betsaida și Capernaum, dar aceste localități refuzaseră mesajul Lui. Tocmai în același timp și Ioan Botezătorul începuse să aibă îndoieli asupra Domnului și Îi trimisese soli să-L întrebe: ”Tu ești Acela care trebuia să vină sau să așteptăm pe altul ?”

În asemenea împrejurări, ne-am putea aștepta de al oricine să fie cuprins de disperare. Nu așa însă s-a întâmplat cu Mântuitorul. El s-a revărsat într-o rugăciune de laudă către Domnul. Plinătatea Duhului Său nu putea fi înăbușită. Lauda Lui către Părintele ceresc nu erau dependente de condiții și împrejurări exterioare persoanei Sale. Ele se bazau pe o stare lăuntrică. Legătura cu Dumnezeu Îl susținea.

”Te laud”, sunt cuvintele cu care începe prima rugăciune scrisă a Domnului Isus. Cuvântul grec folosit aici este întrebuințat de zece ori în Noul Testament și înseamnă: a mulțumi, a lăuda, a promite, a mărturisi o obligație sau recunoștință. Este consimțământul, completul acord cu legea divină, expresia vizibilă a unei emoții neobișnuite de slăvire entuziastă.

Noi avem nevoie de a restabili această disciplină aproape pierdută a slăvirii în rugăciune, în predicare și închinăciune. Obișnuim să strigăm împotriva păcatului, pledăm pentru neprihănire și îndemnăm la ajutor, dar prea rar cântăm un ”Aleluia”, prea rar înălțăm rugăciuni de mulțumire către Domnul.

Este foarte posibil să nu mulțumim îndeajuns lui Dumnezeu fiindcă nu ne gândim suficient la binecuvântările primite de la El. Cuvintele ”a mulțumi” și ”a gândi” sunt legate între ele.

Domnul Hristos stabilește minunatul exemplu, cum ”să nu vă îngrijorați de nimic; ci în orice lucru, aduceți cererile voastre la cunoștința lui Dumnezeu, prin rugăciuni și cereri, cu mulțumiri.” Neținând seama de această învățătură, nu avem nici parte de îndeplinirea promisiunii care urmează versetului de mai sus: ”Și pacea lui Dumnezeu care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile și gândurile în Hristos Isus.”

Așadar, Fiul lui Dumnezeu ne-a dat un frumos exemplu de cum ar trebui să-L slăvim pe Domnul, chiar și atunci când suntem încercați de mari nemulțumiri.

Pastor Ioan Cocîrțeu