Un colţ de Rai

În prea frumoasa lună August
Cu palmaresul ei de fructe -
Sclipiri de extaz, ai gândind
Şi nu te mai saturi privind -
Culori şi soiuri, cât de multe.

Un colţ de rai revine-n minte
Cum va fi fost întâiaşi dată?
Când Domnul omului sădit-a
În Raiul Sfânt, şi pregătit-a
Grădina lor cea minunată?

Plină de pomi cu fructe bune
Din toţi puteau să mănânce
Cât ar fi vrut, fără restricţii -
Căci nu existau contradicţii
Gustând aroma lor cea dulce.

Şi chiar dacă n-au ascultat -
Mâncând din pomul cel oprit,
Când din rai fost-au alungaţi
Prin îngeri sfinţi îndepărtaţi
Ei fructe-n pomi tot au găsit.

Astfel, de-atunci tot mereu
Cât va fi cerul şi pământul,
Cât harul Domnului va ţine
Spre pocăinţă pentru oricine
Împlinit tot, va fi Cuvântul!

În fiecare an îşi va da rodul
Pământul prin hrana bună,
Ca existenţa să-şi menţină
Conform voinţei cea Divină,
Şi Omul, şi-ntreaga faună.

Flavius Laurian Duverna
15 august 2016