Lacrimi multe curg în vale

Lacrimi multe curg în vale
Și de lacrimi este plină
Valea umbrei morții tale,
Doar o Rază blândă alină
Multa jale, multa jale.

Greu e să accepți că moartea
Este-o scurtă despărțire
Și să înfrunți realitatea,
Răscolind orice simțire,
Că-i Dreptatea, că-i Dreptatea.

Greu e să accepți vreo dată
Că-a plecat de lângă tine
(Chiar și-n slavă minunată)
Cel iubit și nu mai vine,
Niciodată, niciodată....

Realitatea asta crudă
Necuprinsă-i de știință
Dar în lacrimi grele-ți udă
Inima și întreaga ființă
Care-i surdă...Care-i surdă...

Lipsa lui ne înconjoară...
Și, mai mult parcă-l iubim!
Ne lipsește în afară,
În inimă-l mai găsim,
Însă zboară, însă zboară...

Istoviți de jalea-amară,
Ne lipim de Dumnezeu,
Dar sufletu-i o fanfară
Timorant cerând mereu,
„Să-l văd iară, să-l văd iară...”

05/09/2016*Ioan Hapca
(Zaragoza)