NUMELE LUI VA STA PE FRUNȚILE LOR

Pe mulți i-a preocupat întrebarea dacă în cer ne vom recunoaște unii pe alții. Cu siguranță ! În acea întâlnire de pe muntele schimbării la față, când cei doi reprezentanți ai Vechiului Legământ au apărut acolo ca să vorbească cu Domnul despre sfârșitul Său care trebuia să se întâmple în Ierusalim, apostolii prezenți au știut imediat că stăteau în fața profeților Moise și Ilie. Tot așa se vor recunoaște reciproc în slavă desăvârșiții neprihăniți și se vor putea striga pe nume. După cum aici pe pământ fiecare om are făptura sa precisă și proprie, tot așa va fi și în cer.
În creația Dumnezeului nostru există o minunată diversitate, un infinit de staturi, o bogăție de forme, culori și feluri, de mișcări și sunete, de activități și probleme, încât cu posibilitățile de pricepere omenești nu putem decât pe departe să bănuim aceste bogății. Aceasta este valabil atât pentru regnul vegetal cât și pentru regnul animal, mai ales pentru om, coroana creațiunii. Dacă aceasta se prezintă astfel în creațiunea efemeră pe pământ, cu atât mai mult va fi așa în lumea veșnică și nemuritoare ! Cu cât mai mult va ieși în evidență varietatea creaturilor lui Dumnezeu în cer !

Oricât de multiplă în forme va fi reprezentată comunitatea cerească în nemărginitul număr al membrilor săi, din toate popoarele și rasele, din toate religiile și din toate veacurile, totuși într-o privință vor fi toți egali: numele Isus va sta scris pe frunțile lor.

Oricine ar fi cel ce va avea dreptul la cetățenia cerului, de pe fruntea lui, din toată ființa lui, va străluci numai Isus. Aceasta înseamnă, că în ceruri nu vei putea privi pe nici un neprihănit fără să lauzi numele Domnului Isus pentru fiecare individual și în totalitatea lor. Toți cei care acum îi sunt asemenea și Îl privesc așa cum este (1 Ioan 3: 2) au fost cândva păcătoși. Dumnezeu i-a scos mai întâi din întunecimea depărtării de El, i-a salvat de sub imperiul puterii lui Satan și i-a strămutat în împărăția regească a Fiului dragostei Sale (Col. 1: 13).

Dacă vrem ca în noul Ierusalim să purtăm pe frunțile noastre numele lui Isus, atunci trebuie să-L fii primit deja aici.

Domnul Isus spunea: ”Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, și să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.” (Matei 5: 16). Potrivit cu acest cuvânt, viața înnoită a sfinților Săi va sări în ochii altora. Nu poate să fie vorba despre eforturi omenești, generozitate omenească, tărie de caracter omenesc, merit omenesc. Viața sfințită a urmașilor Săi poartă așa de clar caracterul divin, încât aceia care văd aceasta, nu le mai rămâne decât o singură concluzie: aici a fost la lucru Însuși Dumnezeul cel viu.

Chiar aici pe pământ se petrec aceleași lucrări pe care le-am constatat cu privire la cer. Viața celor mântuiți reflectă așa de clar ființa Domnului lor, puterea Lui, pacea Lui, dragostea Lui, bucuria Lui, da, viața Lui, încât oamenii vor avea toate motivele să-L slăvească pe Dumnezeu. Așa va fi în ceruri, așa poate fi și trebuie să fie deja aici pe pământ.

Dacă am primit aici numele Domnului Isus prin pecetluirea Duhului Sfânt, atunci îl vom purta pe frunte și în noul Ierusalim.

Pastor Ioan Cocîrțeu