Să faci din teascuri poezie
Și în tăciuni să semeni flori,
Să rabzi cât numai Domnul știe,
Dar niciodată să nu mori.

Pe vârf de munți să-mprăștii nori,
Cu firul Razelor să țeși,
Să urci la greu, nu să cobori,
Să nu cazi dintre cei aleși.

Să binecuvântezi mereu,
Nu blestema, nu, nu, nicicând,
De Adevăr, mesajul tău
Să nu se rupă nici în gând.

Să strângi lacrima din vale,
Mângâie întotdeauna,
Oază fă-n urmele tale,
Să-nrămeze, noaptea, Luna.

Să faci din geamăt și suspin,
Imn duios, cânt de-adorare
Stăpânului, sfânt Miel divin,
Să găsești Raiul în ce doare.

Poți fi cum Dumnezeu te vrea,
Prin Jertfa Domnului Cristos,
Tu ești mai mult decât o stea,
Eşti în Isus, cel mai frumos.

Amin!