Când teama mă cuprinde


Când teama mă cuprinde,
Isus, ascunde-mă Tu bine,
Sub sfintele-Ți priviri...
În crinii din ai Tăi iriși.
Lipește-mă de al Tău piept,
Cu pace, fericire parfumat,
Să-Ți sorb nectarul - Cuvântul,
În mine să Îți simt izvorul.


Când îmi e greu pe drumul, vieții...
Ascunde-mă-n grădina Getsimani;
Alăturea de Tine în gânduri...
Vom murmura, sfinte rugăciuni...
Doar umbra nopții ne va auzi...
Și Cerul... dulcele chemări...
Vom fi doar noi... și-o clipă de taină!
Cu dor arzând în noaptea disperată.


Când nu-i speranță, și deznădejdi vin
Ascunde-mă în focul dragostei divin,
Topește-n mine zgura îndărătniciri!
Lasă scrumul eternelor iubiri!
Acoperă jarul ce încă mocnește,
Scânteia văpaie, ce încă trăiește.
Lasă zorii... să lumineze iară...
Înmugurind o credință nouă,
O nădejde vie... și un mare dor...
Cu mine fi mereu... aceasta Îți cer.


Când urcușul e greu și cad,
Îndreaptă spre mine al izvorului vad,
Să răcorească zăduful din mine,
Ușor să-mi fie drumul spre coline.
Lumină să-mi lași, pe cărare...
Cu ochii în lacrimi, să privesc... Cerul!
Să pot atinge iubirea... misterul,
În nopți cu dor să Îți vorbesc,
Să vezi în ochi meii cât Te iubesc!


Ascunde-mă-n dragostea Ta,
Dăruiește-mi zilnic iubirea,
Pe brațe ține-mă mereu.
Cred în Tine!... Mare Dumnezeu!
Prieten bun pe drum să-mi fii...
Prin ale vieții intemperii.
Ajută-mă să ajung - SUS -
Acesta-i dorul meu... nespus.
Ascunde-mă în mântuire,
Isuse, la - a ”Ta venire”!


Pattada/15/12/2016