Zdrobit și frânt de soarta grea a vieții
Zăceam dezamăgit în drum de toți uitat
Doborât de amarul și lacrima tristeții
Îmi înghițeam durerea mea nemângâiat.

Dar dintr-o dată, eu am auzit un glas
Căci cineva S-a aplecat încet spre mine
Si am fost îndată de un zâmbet cald atras.
M-a ridicat ușor și m-a chemat pe nume.

Domnul m-a privit în ochi cu gingășie
M-a strâns la pieptul Lui și m-a îmbrățișat
Si am simțit în suflet atâta bucurie
Căci m-a luat în seamă și nu m-a lăsat.

Eu I-am povestit durerea ce mă apasă
Și cum crucea mea ce o duc e foarte grea
Dar El înțelegător cu vocea Lui duioasă
Mi-a spus 'Tu nu te teme! Eu te voi ajuta!'

Nu dispera, fii tare chiar dacă ai căzut
Și dacă în lupta grea tu n-ai fost înțeles
Privește la Calvar, la Cel făr‘ de Început
Mergi înainte, nu te opri nicicând din mers.

'Ia-ți crucea ta… și vino după Mine'
Și nu descuraja ca să înaintezi pe cale
Căci Dumnezeu va fi mereu cu tine
Iar plânsul tău se va preface în cântare.

*******