Mulți se încumetă să spună
Autor: Ioan Hapca
Album: Reflecții
Categorie: Evanghelizare
Mulți se încumetă să spună
Mulți se încumetă să spună,
(Și-s convinși că au dreptate);
-„Calea mea e cea mai bună!”
Când de fapt, duce la moarte.
Dar cum pot să știu eu oare
De-aici, dintr-a morții vale
Că smerita mea umblare
Sfârșește pe-a vieții Cale?
Căci din sfera-mi mărginită
Într-un mic punct de vedere,
Și-a pierdut cea infinită
Spiritul de prevedere...
Dar din simpla abordare
A concepției mântuirii
Vine o mare încredințare
Prin aspectul răstignirii:
Toți acei care-au murit
Împreună cu Hristos
Din El Însuși au primit
Darul vieții, glorios.
Respectând orice opinie,
Sub stindardul prețuirii
Vin cu-n gând ce sublinie
„Siguranța mântuirii”
Și întreb; - în ce-ți pui speranța
Pentru „Ziua răsplătirii”
Dacă tu n-ai siguranța
Și bucuria mântuirii?
Când te uiți la „mersul” tău,
Poate pare admirabil,
Da împlinește scopul Său
Veșnic și invariabil?
Îți analizezi umblarea
Și spui „Am înaintat!”
Dar de-ți este bună calea,
Ești sigur de rezultat?
Calea-i doar Hristos, în tine,
El e calea adevărată,
Restul căilor știi bine
Că te duc la Judecată!
Dacă vrei să-ajungi departe
Vei ajunge tu cumva
Dar sfârșitul este moarte,
Te mai scapă cineva?
Ooo, căile noastre, toate,
Oricât de bune-ar părea
Nu pot trece peste moarte
Oricât am plăti și-am vrea!
Însă într-a morții vale
Ne-a deschis Domnul Isus,
Prin trupul Lui Sfânt o cale
Care nu mai are apus.
În palmele Sale sfinte
A săpat toată omenirea.
Chiar și morții din morminte
I-au văzut neprihănirea,
Când pe moarte a călcat
Cu sfințenie deplină
Și din morți a înviat
Scoțând morții la lumină.
Locuința morților
Și-a deschis porțile-n grabă
Pentru Domnul domnilor
Ca să-i ea robia roabă!
Liberi față de păcat,
Prin sângele crucii Lui
Cu care ne-a răscumpărat,
Suntem fii ai Tatălui.
Porți tu-o cruce pentru sine
Dându-I slavă Domnului,
Și convins ești că-ai în tine
Viață din viața Lui?
Câtă vreme mai poți spune
„Astăzi”! - Este-o zi sub soare
Cu privilegii oportune
De decizii și schimbare.
Cu-o religie „divină”
Poate poți să te fălești
Dar, Mirele-I gata să vină,
Tu ești gata să-L primești?
Orișicum Îl vei vedea
Pe Cel ce-I de nedescris
Dar acolo-n „Cartea” Sa
Ai tu numele tău scris?
Judecă-te personal
Ca să nu fii judecat,
Spune în chip rațional;
Ești liber față de păcat?
Pentru ce va fi să vină
Și ori ce-ar aduce mâine,
Ai tu astăzi o deplină
Siguranță în veșnicie?
Oricum vei vedea odată
Tronul Celui Preaînalt,
Tronul alb, de judecată...
Ești cu Domnul împăcat?
Calea e Hristos, știi bine!
Nu-i alt Domn și Împărat!
Și când El domnește-n tine
Ești sigur de rezultat!
12/02/2017*Ioan Hapca
(Zaragoza)
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/160277/multi-se-incumeta-sa-spuna