Rău copil e Vasilică,
Numai sparge, numai strică,
Trage-n câini, trage-n pisică
Trage-n tot ce-n cale-i pică.
Și oricine ce să-i zică?
N-are grija cea mai mică
Nici rușine și nici frică,
Rău copil e Vasilică

Vai, ce rău e Vasilică!
Iată-n pom pe-o rămurică
Șade un pui de rândunică;
Praștia lui Vasilică
Îi și trage-o pietricică
Rupe aripioara mică,
Plânge biata păsărică,
Câinii toți îi fug de frică,
Fug găini, fuge pisică,
Toate fug de pietricică,
Rău copil e Vasilică!
Rău copil e Vasilică!

Vasilică-ntruna își ia
Plata pentru fapta sa:
După orice faptă rea,
Ori bătăi, ori vorbă grea,
Ori mustrări, ori notă rea,
Nu-l iubește nimenea.
Unde-ar fi și unde ar sta
Nimeni prieten nu și -l vrea
Cu așa purtare rea.

Vasilică, Vasilică...
Vasilică, nu gândești,
Ce rău e cum tu trăiești?
Nu gândești cu capul tău,
Ce rău e că tu ești rău?
Cât de bine ar fi să fii
Și tu bun ca alți copii
Care ascultă de Hristos
Și se poart-n chip frumos?
Domnul vrea să fii al Său,
Dar tu nu vrei?
-Vreau și eu!

Ce copil de necrezut
Vasilică s-a făcut.
Liniștit și credincios,
Cu cuvânt și chip frumos,
Si cuminte-n orice fel,
Parcă nici nu zici că -i el!
Cum se roagă de frumos
Cum slăvește pe Hristos
Cum ar spune orișicui
Ce i-a facut Domnul lui!

Cat de blând și de supus
L-a făcut acum Isus!
Cât de bun ș-ascultător
Iar la școală silitor.
Când e acasă ori pe drum,
Nimeni nu-i ca el acum
Cum se roagă de frumos
Și cum cântă lui Hristos!
Toți la el cu drag privesc
Îl alintă și-l iubesc
Și nu-i unul să nu zică
Bun copil e Vasilică!
Bun copil e Vasilică!