”Ei l-au biruit, prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturisiri lor și nu și-au iubit viața chiar până la   moarte”  Apoc. 12:11.

     În sămânța mare făgăduită lui Avram avea să vină Isus, SĂMÂNȚA care era rânduit mai înainte de întemeiera lumi, ca Răscumpărător al omului căzut în păcat. Păcatul era și înainte de Lege, dar nu era cunoscut de om fiindcă nu era o lege dată, însă înmulțindu-se păcatul Dumnezeu le-a dat o Lege, vrând să-i facă conștienți de nevoia de un salvator, dar ei au zis; ”vom face tot ce a zis Dumnezeu”. Nu au reușit și Dumnezeu le-a dat posibilitatea iertări prin jertfe și sânge de animale dar păcatul s-a înmulțit și mai mult. Păcatele erau duse undeva în pustie, unde trebuia sânge sfânt pentru iertarea și anularea lor.

     Sfinți V.T. și-au mărturisit credința lor, fiecare la rândul lor, prin trăirea în dependență de Dumnezeu, cu frică și cutremur, mărturisind că ei sunt străini și călători pe pământ, dar merg spre o patrie cerească, pregătită pentru ei în prezența lui Dumnezeu. Foarte tare, prin credință ei vedeau făgăduințele și le-au vorbit de bine de departe. De aceea  avem în Evrei un capitol întreg de EROI ai credinței, care nu și-au iubit viața chiar până la moarte. Ei au biruit prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturisiri lor și nu și-au iubit viața până la moarte. Sângele lui Isus a rezolvat și păcatul lor, satan a fost aruncat afară, nemaiavând acces în cer să ne pârască înaintea lui Dumnezeu, cum îi pâra pe sfinți V. T. Isus  cu sângele Său a curățat totul, chiar și în cer să nu-i rămână nici urmele. Evrei 9: 11-26.

     La cruce Domnul Isus a plătit păcatul de dinaintea crucii LUI, adică păcatul din V. T. și, și păcatul de după crucea LUI, adică păcatul nostru. Sângele LUI sfânt a spălat, tot, tot păcatul și Dumnezeu nu-și mai aduce aminte de el.  

    Acum întrebarea este, ce fac sfinții Noului Legământ, recunosc ei făgăduința făcută lui Avraam  care este la îndemâna fiecăruia din noi, să o primim prin credință și să declarăm că avem viață în sângele lui Isus care este protecția noastră în lupta spirituală, îmbrăcați cu armătura Duhului??  Ce mărturisim cu gura noastră în fiecare zi, mărturisim lucrurile celui rău, ori mărturisim biruința lui Isus și biruințele noastre în Numele LUI, în urma sângelui ispășitor prezent și lucrător în viața noastră?? 

    Domnul Isus zice despre noi, că suntem ”ÎN” lume, dar nu suntem ”DIN” lume. Dacă nu suntem DIN lume , ne vom cunoaște adevărata noastră identitate în Hristos, vom fi biruitori prin sângele Lui și prin cuvântul mărturisiri noastre, la nivel de fii de Dumnezeu, care nu-și vor iubi viața chiar până la moarte. Lista eroilor credinței cred că nu s-a încheiat, ci în fiecare zi se adaugă la ea, cei care nu își iubesc viața, în acestă lume.

   Doamne Tată, dragostea Ta ne provoacă la o dependență totală de Tine și să ne ducem neprihănirea Ta, până la capăt cu frică și cu tremur, nu că ne vei bate, ci cu o dorință înfocată de a semăna tot mai mult cu Tine, în tot ce suntem și ați respecta voia Ta în toate situațiile vieți noastre.