Sărăcia...

Sărăcia, de departe
Este-o boală socială.
Dar când e spirituală
Duce negreșit la moarte
Întreaga societate.

Când e doar materială,
(Oricum, e social oficială.)
E-o boală ca celelalte
Care, fără îndoială,
Pare să nu aibă moarte...

Totuși, dincolo de toate,
E-o cinste și-o demnitate
A fi azi sărac în duh,
Căci doar ei vor avea parte
De „Întâlnirea din văzduh”!

Cultivați dar sărăcia
Care-aduce bucuria
Și împlinirea sfântă în duh,
Păstrați-vă vrednicia
„Răsplătirii” din „văzduh.”

Căci la „timpul potrivit”
(Și, e totul pregătit)
Se va arăta pe „nor”
Domnul, Regele Slăvit,
„Comoara” creștinilor

Și pe toți cei ce-L iubesc,
Cu glasu-I Dumnezeiesc
Și cu trâmbița-I divină,
Spre Lăcașul Lui ceresc
Îi va ridica-n Lumină.

14/03/2017*Ioan Hapca
(Zaragoza)