Petru şi apostolii ceilalţi, drept răspuns, i-au zis:
“ Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni!”
Faptele Apostolilor 5:29


La poarta Templului, “Frumoasă”,
zăcea un suflet chinuit;
un om c-o viaţă zdrenţuroasă:
bolnav, trist, deznădăjduit.

Totuşi, povestea lui rămâne
simbol al milei şi-ndurării.
Petru şi Ioan fac o minune
ce pune capăt disperării.

Ologul este vindecat,
apostolii-apoi intră-n Templu.
Norodul aleargă intrigat,
dar Petru le răspunde simplu:

“ Nu noi, nu prin puterea noastră
am ajutat şi-am vindecat,
ci Dumnezeu, Nădejdea voastră!
E harul Lui nemăsurat…

El dă speranţă, izbăvire
şi biruinţă, cui o cere.
El dă în dar şi mântuire
prin a lui Isus înviere.

Da, este viu, El Domnul vieţii,
Mesia ce L-aţi aşteptat!...
Însă, cum ne-au vestit profeţii,
L-aţi răstignit, căci n-aţi vegheat.

Din neştiinţă L-aţi ucis,
dar acum ştiţi: a înviat!
Păcatul şi moartea a-nvins,
oricine crede, e salvat.”

Aceste vorbe n-au plăcut
mai marilor din acea vreme,
însă apostolii nu s-au temut
de-a oamenilor stratageme.

Nici noi să nu-ncetăm slujirea,
când facem Voia Domnului!
Ne-om confrunta cu-mpotrivirea,
dar ne-ocroteşte braţul Lui.