Vai de voi, aceştia care
Se îngrijesc numai de ei!
Turma? Se îngrijeşte fiecare
De tot ce nevoie are;
Cei mari? Au şi ei ale lor nevoi!

Dar să ştiţi că vine vremea
Şi iată, c-a şi venit;
Când va veni un ,,Cineva''
Şi răspicat vă v-a-ntreba;
Păstorilor, ce a-ţi făcut?

Mâncat-aţi numai bunătăţi
Şi-aţi pus pe voi tot ce-i frumos;
La turmă-aţi dat doar jumătăţi
Căci voi aveaţi, necesităţi
Pentru al vost' statut pompos.

Voi nu ştiţi turma s-o hrăniţi!
Nu le daţi ce au nevoie!
Vreţi numai să o stăpâniţi
Şi peste toţi mai mari să fiţi!
Drumu-şi găsesc cu anevoie!

Nu întăriţi turma cea slabă,
Nu căutaţi pe cea pierdută,
Nu vindecaţi pe cea bolnavă,
Nu îndrumaţi turma cea oarbă;
Iar pe aceea rătăcită,

O lăsăţi să rătăcească
Pe munţi şi dealuri înalte;
Nimeni nu vrea s-o 'ngrijească
S-o îndrume, s-o 'nsoţească
S-o iubească ca pe-un frate!

Păstorilor! Amar de voi,
Pentrucă azi am hotărât!
Îmi voi lua turma 'napoi!
Singur, Însumi îngriji-voi,
Voi aduna ce-aţi risipit!

Voi căuta turma pierdută,
Aduc 'napoi cea rătăcită,
Voi medica pe cea rănită,
Voi întări pe cea slăbită
Şi voi păzi cea bin' hrănită!

Eu, Eu Însumi le voi paşte
Şi le voi duce la odihnă!
Glasul turma Mi-l cunoaşte
Se bucură când le spun ,,paşte
Că-ţi dau pace şi-ţi dau tihnă!

Nimeni nu poa' să te iubească
Aşa cum te iubesc doar Eu!
Şi nimeni n-o să te păzească
Să te hrănească şi-ocrotească
Veghind asupra ta mereu!''

A.N 31.03-2.04.2017 Firenze