În El era viaţa, şi viaţa era lumina oamenilor. Ioan 1:4.


Cu săbii și ciomege, hidoasa gloată mare
Pe furiș, tiptil, în noapte și-n trădare
Ura având ca ghid, făclie pe cărare
Se-apropie de Prinț: Sfântul Veșnic Soare.

Cruntă luptă: lumină sau întuneric,
Noapte sumbră-n beznă, sau un vis cucernic,
Trădarea ipocrită sau Lumina vie,
Viață fericită sau o agonie,

Adevărul viu sau neagra minciună,
Viață sau pustiu: calea-i numai una...
- ''De ce-ați venit, ca după un tâlhar,
Când tot ce-am dăriut, era balsam cu har? ! ?

Printre voi am fost, norodul învățând!
Printre voi în templu, lumină aducând!
Mâna nu ați pus, acum sosit-a ceasul:
Obscurul întuneric... în vrere e impasul...

Faceți ce-aveți de gând! E-n triumf Lumina!
Doar Jertfa-Mi va spăla: tenebra noapte, tina...
Când pare, că biruie noaptea-n sinistr' fior,
Un Soare mare, veșnic, străluce' după nor! ''

--------------------------------------------------

Și azi o beznă mare învăluie pământul...
Triumfă însă veșnic: Stăpânul și Cuvântul!
Oricât s-ar stărui noaptea-n lugubra groază,
Mereu va birui Lumina-n sfânta oază! ! !

Iubirea peste ură, domină ca un soare,
Ea-I veșnica Lumină, radioasa-n floare!
Eterna Încântare, cu numele: Iubire
E darul vieții scump prin Golgotă, Jertfire!