Pe pieptul Tău Isuse
Îmi plec ființa mea,
Să simt a Ta căldură,
Să simt dragostea Ta,

Când vânturi reci în noapte
Lovesc fără-ncetare,
Să îmi stingă credința
Că merg pe-a Ta cărare.

Când valurile, Doamne
Se-nalță ca un munte,
Cum voi putea răzbate
De nu eşti Tu în frunte?

De nu mă ții de mână
În clipele de jar
Nu voi putea vreodată
Să gust din al Tău har,

Voi pierde chiar şi drumul
Spre Veşnica Cetate,
Când ape ne-nblânzite
Mă trag mereu spre moarte...

Când totul mi-e 'mpotrivă,
Când toți mă părăsesc,
Să nu mă laşi Isuse
Ca să mă prăbuşesc.

Să mă tragi după Tine
Oricât aş fi de greu
Şi-n orice vijelie
Când voi cădea mereu,

Să Îți întinzi Tu mâna,
Să mă ridici de jos,
Mă ia pe al Tău umăr
Iubitul meu Hristos!

Oricât de grea povară
Aş fi eu pentru Tine,
Nu vreau nicicând Stăpâne
Să Te desparți de mine!

Să nu mă laşi vreodată
Să cad pe mâini haine,
Căci îmi doresc Isuse
Să cad mereu la Tine!

Căci Tu cunoşti durerea,
Povara mea cea grea
Şi strigi "Destul!" când parcă
Eu nu mai pot răbda.

Dar omul plin de ură
Se-avântă furtunos,
Să nimicească totul,
Să piardă nemilos,

Mereu să mă lovească
Până când cad răpus,
Căci nu cunoaşte mila,
Nici dragostea de sus.

De-aceea vin la cruce
Din nou să Te-ntâlnesc,
Să-mi plec cu dor genunchii,
Să-Ți spun cât Te iubesc!

Şi vreau ca-n orice clipă
Ție să mă supun,
Să-Ți faci a Ta lucrare,
Să văd cât eşti de bun!

Mă ține Tu aproape
De Tine, Domnul meu
Să nu m-abat din cale
Chiar când îmi este greu.

Şi lasă Apa Vie,
Puterea, Duhul Sfânt
Peste a mea ființă
Cât mai sunt pe pământ,

Să mă călăuzească
În orice zi deplin
Spre Țara cea cerească
Până în veci! Amin!