I-am așteptat ca pe smochin!

Urcă colina cu plânsul în barbă,
Anevoie, căznit se pornește,
Bătrâna cu ochii în lacrimi
Și rugi murmurând,
Spre Domnul, suspinu-și grăiește;
..Sunt tot eu Mărite, cu-ai Tăi pribegiți
Ce-mi țin iubirea-Ți 'n văpăi,
M-apasă și judecă fără arginți
Da-s, tot aceia, ''îmbrăcații... ca sfinți''.
N-au mai oprit cazna-apăsarea,
Iar biciu-i tot pornit...
S-aducă dureri și lacrimi amare,
Suspine fierbinți.
I-am adunat în rugi, la masă i-am pus,
Merindea-Ți nu le-a lipsit niciodată.
De la masă s-au ridicat sătui dar,
N-au încetat să mă bată.
Iubirea-Ți!
Aceasta mi-e partea și pentru ea,
'Mi primesc ura, apăsarea, răsplata,
Dar, sunt gata să sufăr din nou,
Tată, sunt gata!
'-Copila Mea, ce porți în rugi înlăcrimate
Pe cei ce huzuresc la masa-ndestulată
De ale cerului bucate,
Eu știu și văd din ceruri, tot!
Când planuri-și fac, înjunghie ca hoți.
Știu când aprinzi opaițu-n plâns,
Aud și vorbele lor, ură, apăsat scrâșnit,
Aud din răzbunări planuri murdare,
Făcute-n locuri fără soare.
Știu c-ar dori să nu mai fii...
...S-ajungi în locur'le pustii...
Le-am auzit osânda-n orice vreme,
Ce-au hotărât în dreptu-ți fără a se teme dar,
Mai rabd-un pic, că în grădină,
'N curând, Stăpânul ar' să vină,
Cu mâna-I sfântă să plivească,
Ca iarba rea să nu mai crească.
I-am așteptat ca pe smochin!
S-aducă roade dulci și coapte,
Dar au rămas doar frunzăriș
Cu vorbe-n noapte și necoapte...
Am mâna-ntinsă către rădăcină!
Să scot ce-i rău, murdar, și suflet de neghină.
Să îngrijesc așa cum am promis
de scumpa Mea grădină.
...E-aproape întuneric peste deal,
Bătrâna-nfrigurată-ncet coboară...
Pășește rar în boabe-rouă,
Cu gândul la iertări și gândul o-nfioară...

7 iunie 2017, Wisconsin