CE DULCE-I VIAȚA-N ADĂPOST

Ce dulce-i viața-n Adăpost
Simțim c-aici avem un rost,
Că traiul nostru nu-i anost.

La umbra aripilor Lui
Cuvinte ziditoare spui
Alt loc c-acesta-n lume nu-i.

Aici și-n muncă ne-odihnim
Cu sfinții Lui ne întâlnim,
Ne mulțumim și cu puțin.

În atmosfera de aici
Nu-s ne-nțelegeri și nici frici,
Nu sunt dușmani, ci doar amici.

De-atacul lumii reci feriți
Parcă suntem întineriți
Veniți în Adăpost, veniți!

O dramă trece mai ușor
Lâng-un sublim Ocrotitor
Cu El e bine și-n cuptor.

Intemperiile ce vin
Nu pot învinge un destin
Al untdelemnului divin...

Iar frământările ce-apar
Se schimbă în mărgăritar
Suntem aici numai prin har.

Acesta e un colț de Rai
Ne-adăpostește Adonai
Să fim scutiți de fum și scai.

În Adăpost e-așa plăcut
Și în umblări și-n așternut!
Nicicând iubirea-I n-a scăzut.

George Cornici/10 Iunie, 2017